Curiozitati

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Curiozitatea este acea particularitate interactiva a unei fiinte prin care îsi exploreaza spontan ambienta si cauta schimbari în structura sau dinamica acesteia. Probabil majoritatea vietuitorilor sunt curiosi pentru a supravietui, dar omul a ridicat curiozitatea la rang de calitate fundamentala si o pune la baza tuturor conexiunilor si implicarilor proprii. Curiozitatea umana are trei mari directii de manifestare, anume curiozitatea de sine, curiozitatea cu privire la personalitatea si scopurile semenilor si curiozitatea orientata catre investigarea realului.

Curiozitatea de sine duce la cautarea tuturor variantelor placerii pe care individul si le poate oferi, sau mai duce în cazul unei curiozitati elevate la actul creativ, la cautarea acelor stari mentale si gestuale proprii care produc schimbari în sine, în semeni sau în ambienta.

Cea mai subtila si complicata curiozitate exersata sistematic asupra sinelui duce la cunoasterea de sine, iar cunoasterea de sine atenueaza si pâna la urma înlatura ireversibil multimea curiozitatilor si implicarilor îndreptate spre exterior. Curiozitatea aplicata celorlalti, coroborata cu actul de relationare si participare genereaza spatiul social al multimii influentelor si dependentelor care definesc reteaua socializanta a umanului.

Curiozitatea socializata produce relatiile lucrative si afective, ea declanseaza iubirile, repulsiile, urile si alte atractii sau respingeri care asorteaza agregatul sociointeractiv. Tot curiozitatea sociala creeaza domeniile exprimarii umane cooperante sau conflictuale, ea da impuls catre umanizare sau dezumanizare prin consecinte.

Curiozitatea aplicata universului este cea mai bogata în rezultate surprinzatoare, interesante si utile. Putem pune întreaga cunoastere fenomenala pe doi piloni fundamentali, anume criteriul supravietuirii si curiozitatea.

Numai impulsul de supravietuire fara o curiozitate superioara, multiplu orientata, capabila sa cerceteze, sa problematizeze si sa raspunda tuturor provocarilor realului, nu ar duce la extrem de complicata retea de unelte, tehnologii, proceduri de constructie si institutii specializate operant sau decizional, prin care omul modern îsi valorifica nelimitarea trupului si a mintii.

Stiinta este unul din cele mai elaborate fructe ale curiozitatii, ea ofera o lume mereu noua cu alte forme, interactii, calitati si evenimente, functie de acele legi naturale pe care le descoperim si folosim pentru a extrage efecte din agregatul univers.

În mod paradoxal nu exista o singura varianta realitate, sunt atâtea lumi diferite cauzal câte tipuri de legi fundamentale si derivate extrage mintea curioasa din experienta si din resursele imaginative proprii.

De asemenea nu exista un singur tip de individ, am putea spune ca sunt miliarde, fiecare curios în felul propriu, fiecare acceptând ceva si respingând ceva, fiecare dorind alta varianta de sine sau o imprevizibila varianta a semenului, pentru a se simti în siguranta sau în pericol, pentru a se satisface si împlini.

Prin curiozitate intram într-un anume uman si tot prin curiozitate îl parasim în favoarea altuia, iar procesul umanizarii si reumanizarii noastre este infinit ca si frontierele curiozitatii.

Acest text este disponibil sub licenta Creative Commons cu atribuire si distribuire în conditii identice