Cel mai mare curent marin de pe Pamant - Travelers-way.com

Gulf Stream (Golfstrom = Curentul Golfului), situat în Atlanticul de Nord. Este un curent cald. Se formeaza prin reunirea, în dreptul Capului Hatteras (S.U.A.), a Curentului Floridei, format în Golful Mexic, si a Curentului Antilelor care scalda Antilele Mici (Marea Caraibilor). Aici are cea mai mare latime (cca 500 km; în rest între 75 si 250 km), adîncime (peste 3 000 m) si viteza (45 - 60 km/h). Se diferentiaza de masa oceanica atlantica atît prin temperatura mai ridicata (cu 6 - 7°C) cît si prin culoare (albastra, spre deosebire de cea verde a contracurentului de pe tarmul nordamerican). Curge în deriva spre NE si, a ajungând în dreptul arhipelagul insulelor Azore, se împarte în doua remuri. Cea mai mica se îndreapta spre continentul african si în dreptul ecuatorului se uneste cu Curentul Ecuatorial de Nord. Ramura principala îsi continua deriva spre NE fiind cunoscuta si sub numele de Curentul Nord- Altantic; atinge Marea Mînecii (La Manche, English Channel), tarmurile vestice ale archipelagului britanic si ale Norvegiei si, ajungînd în Oc. Înghetat, se scufunda în apele polare mai sarace în saruri.
  
Gulf Stream transporta un volum de apa de 100 de ori mai mare decât debitul tuturor rîurilor de pe glob luat la un loc.  G.S. joaca un rol considerabil în hidrologia Atlanticului de Nord, transportând spre marile latitudini o masa însemnata de ape relativ calde. Joaca un rol esential în climatul vestului Europei, care este mult mai dulce decât cel din America de Nord sau alte regiuni ale globului situate la aceleasi latitudini : temperaturile medii anuale de pe coasta de V a Europei sînt cu aproape 10°C mai ridicate decât cele de pe tarmul de E al Americii de Nord; vînturile dominante din V duc apoi aceste mase de aer cald spre interiorul continentului. Datorita lui, apa porturilor scandinave ramâne neînghetata iarna pîna departe spre Capul Nord.  G.S. determina localizarea în largul insulei Terra Nova (Newfoundland) a uneia din principalele zone de pescuit din lume : contactul apelor sale calde cu cele reci ale Curentului Labradorului provoaca moartea planctonului si abundenta hranei astfel oferita atrage mari bancuri de pesti. Totodata G.S. este un urias pertator de energie motrice; exista deja proiecte de punere în valoare a acestei energii.
  
Existenta G.S. se datoreste sistemului de vînturi regulate, din zona entertropicala a Oc. Atlantic, care prin presiunea pe care o exercita asupra suprafetei oceanului genereaza circulatia oceanica.
   
G.S. a fost semnalat înca din 1513 de catre navigatorul spaniol Juan Ponce de León. A retinut apoi atentia marelui fizician american Benjamin Franklin, care a realizat în 1770 prima harta a traseului pe care îl parcurge. Cercetari sistematice au loc însa abia începând cu ultimii ani ai secolului trecut.

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------