Descriere Croatia - Ghid turistic Croatia - Travelers-way.com

Cauta pe site
Go to content

Main menu:

Descriere Croatia - Ghid turistic Croatia

Destinatii > Europa > Croatia

Republica cu capitala la Zagreb. Croatia se intinde pe o suprafata de 56.538 km patrati si are o populatie de 4.5 milioane de locuitori. Este inpartita in 20 de regiuni si 2 districte. Moneda nationala este Kuna inpartita in 100 Lipa.
Granita naturala a tarii in partea de vest este Marea Adriatica. Mai mult de 600 de insule se intind de-a lungul coastei Croatiei..In partea de nord est a tarii se situeaza muntii Dinari cu depresiuni intre raurile Sava,Dunarea si Drau.
Clima este mediteraneana,continentala cum inaintam spre nordul tarii.72% din populatie o constitue croatii,12% sarbii dupa care vin bosniacii si slovacii si alte minoritati. Majoritatea croatilor sunt catolici (in jur la 77%)iar sarbii sunt ortodocsi 11%. Pe linga capitala Zagreb si orasele porturi Rijeka,Dubrovnik si Split puteti vizita si renumita coasta a Dalmatiei si parcurile naturale Krka si Plitvice.

Croatia este o tara cu iesire la Marea Adriatica, situata in Europa Centrala intre Ungaria, Slovenia, Serbiasi Muntenegru, Bosnia-Hertegovina. Croatia este o diviziune a fostei Yugoslavii, obtinand independenta in urma razboiliului din anul 1991 si are 4.784.000 locuitori  de nationalitati diferite precum :croati (78%); Sarbi (12%); Bosniaci (1%); si cu religii diverse: Romano Catolica (77%); Ortodoxa (11%); Musulmana (1%).
Cu o suprafata de numai 56.000 km patrati, Croatia are aproximativ 5.800 de kilometri de faleze la Marea Mediterana, datorita celor 1.185 de insule, dintre care doar 50 sunt populate.

Tara se poate lauda cu una din cele mai impresionante tarmuri marine pe care Europa le ofera turistilor din intreaga lume.
Croatia a fost un stat independent pana in sec X, cand a intrat sub dominatia austro-ungara, pana in 1918, dupa care a devenit un stat din Federatia Iugoslava. Independenta din 1991 a fost contestata si un razboi civil ce a durat pana in 1995 a distrus in mare parte tara.
Clima: Mediteraneana si continetala; climatul continetal predomina, cu veri calde si ierni reci; de-a lungul coastei iernile sunt mai blande iar verile mai uscate.
Relief: divers din punct de vedere geografic; campii line de-a lungul granitei cu Ungaria, munti scunzi si podisuri in vecinatatea Adriaticii si pe insule, cea mai inalta altitudine: Dinara 1.830 m
Marea atractie a Croatiei este litoralul, de fapt sirul de orase si statiuni, inconjurate de tarmuri abrupte si plaje insorite. Unul dintre capetele de pod pentru turisti este Split, aflat in sudul tarii, celebru atat pentru monumentele de origine romana (Palatul Diocletian, Catedrala Catolica si Poarta de Aur), cat si pentru deschiderea catre mare, orasul fiind inconjurat de ape din trei parti.

Turism
Plaja Zlatni Rat de pe insula Brač, una dintre cele mai cunoscute destinații turistice ale țării.
Turismul domină sectorul de servicii al economiei croate și produce până la 20% din PIB-ul țării. Venitul total al turismului pentru 2011 a fost estimat la 6,61 miliarde euro. Efectele sale pozitive se simt în toată economia țării, în termeni de creștere a volumului afacerilor
observat în sectorul retail, în industria prelucrătoare și în numărul angajaților sezonieri pe timp de vară. Turismul este considerat industrie de export, deoarece reduce semnificativ dezechilibrul balanței comerciale a țării. De la încheierea Războiului de Independență a Croației, turismul a crescut rapid, înregistrând o creștere de patru ori a numărului turiștilor, cu peste 10 milioane de turiști anual. Cei mai numeroși turiști vin din Germania, Slovenia, Austria și Cehia, pe lângă croați. Durata medie a unui sejur în Croația este de 4,9 zile.

Grosul activității turistice se concentrează de-a lungul coastei Mării Adriatice. Opatija a fost prima stațiune, fiind deschisă la jumătatea secolului al XIX-lea. Până în anii 1890, ea a devenit una dintre cele mai importante stațiuni balneare din Europa. Ulterior, au apărut și alte stațiuni de-a lungul coastei și pe numeroasele insule, oferind servicii de la turism de masă până la catering și în alte piețe de nișă, cea mai semnificativă fiind turismul nautic, întrucât există numeroase porturi de agrement, cu peste 16.000 de dane, turismul cultural bazându-se pe orașele medievale de pe coastă și pe numeroasele evenimente culturale ce au loc pe timpul verii. Zonele din interiorul continentului oferă stațiuni montane, agrotourism și băi. Zagreb este și el o destinație turistică importantă, comparabil cu orașele și stațiunile de pe coastă.
Croația se laudă cu marea nepoluată, lucru dovedit de numeroasele rezervații naturale și cu cele 116 de plaje cu steag albastru. Croația se clasează pe locul 18 în clasamentul celor mai populare destinații turistice din lume.

Bucătăria
Bucătăria tradițională croată diferă de la regiune la regiune. Zonele de coastă sunt influențate de bucătăriile greacă, romană și în general mediteraneană unde predomină peștele și fructele de mare, cu paste și legume gătite, precum și condimente cum ar fi uleiul de măsline și usturoiul. Bucătăria continentală este influențată de stilurile culinare maghiar, austriac și turcesc. În acea zonă, predomină carnea, peștele de apă dulce și legumele.
În Croația există două regiuni viticole distincte. Zona continentală din nord-estul țării, în special Slavonia, poate produce vinuri premium, îndeosebi albe. Pe coasta nordică, vinurile de Istria și Krk se aseamănă cu cele produse în Italia vecină, deși mai la sud în Dalmația, norma este dată de vinurile roșii în stil mediteranean.Producția anuală de vin depășește 140 milioane de litri. Deși berea a fost introdusă în țară relativ târziu în secolul al XVIII-lea, consumul anual pe cap de locuitor a fost de 83,3 litri în 2008, plasând Croația pe locul 15 în lume.


Clima
Mediteraneana  continentala; clima continentala predominanta cu veri fierbinti si ierni reci; ierni blande, veri uscate a lungul coastei

Elevatii extreme

cel mai mic punct: Marea Adriatica 0 m
cel mai înalt punct: Dinara 1.830 m

Resurse naturale
ulei, unele de carbune, bauxita, gradul redus de minereu de fier, calciu, gips, de asfalt natural, siliciu, Mica, argile, sare, hidroenergie

Grupurile etnice
Croati 89,6%, Sarbi 4,5%, altele 5,9% (inclusiv Bosniaci, maghiari, sloveni, cehi si romi)

Religii
87,8% romano-catolic, ortodox 4,4%, altele 0,4% crestin, musulmani 1,3%, altele si nespecificate 0,9%, nici unul de 5,2% (2001 recensamânt)

Limbi
96,1% croata, sârba 1%, alte undesignated si 2,9% (inclusiv italiana, maghiara, ceha, slovaca si germana)

Nume: Zagreb
Coordonate geografice: 45 48 N, 16 00 E
diferenta de timp: UTC +1
ora de vara: +1 ora, începe ultima duminica din martie; se termina ultima duminica din octombrie

Subdiviziunile

20 judete (zupanije, zupanija - singular) si 1 oras * (grad - la singular); Bjelovarsko-Bilogorska, Brodsko-Posavska, Dubrovacko-Neretvanska (Dubrovnik-Neretva), Istarska (Istria), Karlovacka, Koprivnicko-Krizevacka, Krapinsko-Zagorska , Licko-Senjska (Lika-Senj), Medimurska, Osjecko-Baranjska, Pozesko-Slavonska (Pozega-Slavonia), Primorsko-Goranska, Sibensko-Kninska, Sisacko-Moslavacka, Splitsko-dalmatinska (Split-Dalmatia), Varazdinska, Viroviticko - Podravska, Vukovarsko-Srijemska, Zadarska, Zagreb *, Zagrebacka

Independenta
25 iunie 1991 (de la Iugoslavia)

Ziua Nationala
Ziua Independentei, 8 octombrie (1991); nota - 25 iunie 1991 a fost ziua de Croatian Parlamentul a votat pentru independenta

Executivul tarii

sef de stat: presedintele Stjepan (Stipe) Mesic (din 18 februarie 2000)
sef al guvernului: Prim Ministru Ivo Sanader (din 9 decembrie 2003); vice prim-ministri Jadranka KOSOR (începând cu 23 decembrie 2003) si Damir POLANCEC (din 15 februarie 2005), Djurdja ADLESIC (din 12 ianuarie 2008), Slobodan UZELAC (din 12 Ianuarie 2008)

Patrimoniu mondial
Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise următoarele obiective din Croația:
Centrul istoric din Dubrovnik (1979, 1994)
Centrul istoric și Palatul lui Dioclețian din Split (1979)
Parcul național Plitvice (1979, 2000)
Biserica Euphrasius și centrul istoric din Poreč (1997)
Orașul vechi Trogir (1997)
Catedrala Sf.Iacob din Šibenik (2000)

 
 
 
 
 
Ghid Turistic Romania
Back to content | Back to main menu