Cel mai mare animal din lume - Travelers-way.com

Balena albastra sau balena uriasa (Balaenoptera musculus) este cel mai mare mamifer care a trait vreodata. Este cu atât mai surprinzator cu cât din multitudinea speciilor oferite hrana de ocean, aceasta se hraneste cu cele mai mici plante (fitoplancton) si cele mai mici organisme vii (zooplancton) hrana ce se numeste plancton.

Chiar daca vâneaza în apele adânci, balena este obligata sa iasa la suprafata pentru a lua aer. Aerul expirat îl elimina cu presiune, ce determina aparitia unor jeturi de chiar sase metri înaltime.

Conceptul evolutionist afirma ca, asemeni celorlalte mamifere terestre, balena albastra provine si ea din mamifere aeriene (fapt dovedit stiintific). Cu milioane de ani în urma, probabil, hrana abundenta a ademenit-o în apa, drept urmare constitutia i s-ar fi modificat rapid.

Desi practic s-ar putea misca libera oriunde în mare, aria sa de raspândire este redusa la numai anumite regiuni. Aceasta se datoreaza faptului ca sunt putine locuri în marile lumii unde are suficient plancton la dispozitie. Formarea anuala a ghetii obliga balenele albastre sa migreze în apele tropicale, calde, dar unde din cauza hranei insuficiente sunt nevoite sa sufere de foame.

Reproducere
Balenele albastre traiesc în relatii strânse, frecvent putând fi vazute grupuri a câte doua-patru exemplare. În timpul vânatorii sau reproducerii se formeaza si grupuri mai mari.

Împerecherea are loc în apele tropicale aici nascându-se si puii. Deoarece au un strat termoizolant de grasime, subtire, nici nu ar putea rezista în apele mai reci. La nastere au aproximativ sapte metri în lungime si o greutate de doua-trei tone. Fiind un mamifer marin, alaptarea micii balene are loc tot în apa. Puiul suge mai mult de 600 de litri zilnic, pâna la vârsta de doua luni si lungimea de 15 metri.

Mod de hranire si vânatoare
În zona Antarcticii balenele consuma exclusiv raci plutitori si krilli antarctici. La studierea stomacului unei balene s-au gasit 450 de kg de krilli. În apele Polului Nord se hraneste cu trei specii de raci.

În apele înghetate oxigenul si dioxidul de carbon, sunt în cantitati mai mari decât în apele tropicale, astfel lumea vie este mai bogata în aceste ape.

Contrar dimensiunilor sale, balena înoata repede, putând atinge chiar viteza de 10-15 noduri. Hrana si-o procura în special la scufundare. Poate petrece chiar doua ore la adâncimea de 500 de metri. În timpul iesirii la suprafata îsi croieste drum prin norul de plancton, înghitind mari cantitati de apa.

Îsi închide gura pe jumatate, în timp ce pompeaza apa prin fanoane, captând astfel o cantitate mare de plancton nutritiv.

Relatiile cu omul
Datorita dimensiunilor, balena albastra a devenit principala prada în timpul înfloririi vânatorii de balene. Dupa ucidere, corpul lor era transformat în grasime folosita în industria alimentara, iar fanoanele erau folosite pe post de oase de peste.

În 1930-1931 au fost ucise 300.000 de balene albastre. De atunci, efectivul se reface treptat, cu toate aceastea, astazi traiesc numai 2.000 de balene albastre.

Lucruri inedite
Cel mai mare mascul descris vreodata a avut 31 de metri lungime. Conform masuraturilor documentate precis, cea mai grea balena a avut 178.000 de kilograme greutate.

În rândul marinarilor englezi, balena albastra era cunoscuta sub denumirea de balena cu sulf, deoarece în apele nordice era acoperita de un strat subtire de vegetatie oceanica ce îi camufla culoarea.

Oasele de balena (oasele de peste) erau folosite în trecut, printre altele, si pe post de ace de par, de catre femei, în realitate erau fanoane.

Sistemul de filtrare al hranei
În locul dintilor, balena prezinta placi cornoase, numite fanoane, ce constituie un sistem de filtrare a hranei. Prin aceasta sita uriasa, la fiecare înghititura, poate sa capteze planctonul chiar si din cinci tone de apa.

Balena albastra are aproximativ 320 de placi carnoase(fanoane)a câte 100 cm, lungime si 55 cm latime. Fiecare fanon se termina printr-o mustata cu ajutorul careia este retinuta si cea mai mica prada. Dupa ce a expulzat apa din gura, balena îsi linge prada cu limba carnoasa.

Acest text a fost preluat de pe situl  si este disponibil sub licenta Creative Commons cu atribuire si distribuire în conditii identice