Scena în care apar asa-numitele nave-naluca, corabii-fantoma sau alte asemenea numiri derivate pe aceeasi tema - consemnate în relatari de epoca ce s-au transmis pîna în timpurile noastre - îsi schimba de-a lungul vremii nu numai spatiile marine în care este localizata, ci si dimensiunile, care se amplifica treptat, pe masura ce se extind rulele de navigatie si creste intensitatea transporturilor pe marile lumii. Initial, corabiile-fantoma sînt semnalate în regiunile proxime Capului Bunei Sperante. Faptele povestite de marinari aveau darul de a stîlni uimire si temeri. Ce întîmplari iesite din cornun se petreceau în acele locuri? Ne-o desluseste, printre altele, marturia unui navigator, Cunnar Erikszoon:
"Goeleta noastra se afla ancorata de 7 zile încheiate la numai citeva mile de Cap. Sapte zile de cînd încetase sa mai bata vîntul. Pînzele zaceau moi, vlaguite, ca si aerul din jur care parea încemenit pentru totdeauna. Se înserase. Ma aflam la prova, privind spre uscat. Adulmecam aerul ca un ogar, sperînd sa simt o cît de slaba adiere. Nimic ! Deodata - nu-mi venea sa-mi s-a parut, negru ca smoala, înainta cu iuteala, împins de o forta nevazuta. Suflul necuratului, fiindea ce altceva putea fi, atîta vreme cît noi ramîneam nemiscati cu velele pleostite?"
Faptele semnalate s-au produs în vara anului 1639.
Cu nesemnificative variatii, asemenea relatari - toate referindu-se la întîmplari similare petrecute în preajma Capului Bunei Sperante - au circulat prin tavernele tuturor porturilor acelui timp. Vasul-fantoma obseda navigatorii din Atlantic si Oceanul Indian.
Deslusirea cauzelor ce au provocat fenomenele observate - cu nimic datorate vreunei halucinatii - s-a produs mult mai tirziu, cînd, prin ofensiva stiintei secolului al XIX-lea, au putut fi studiate si analizate conditiile meteorologice specifice zonelor oceanice respective, unde, în anumite conditii atmosferice, se înstaleaza o perioada, mai scurta sau mai lunga, de calm a curentilor aerieni. În aceste împrejurari, însa, ramin deschise unele "culoare" parcurse de curentii aerieni prin care, "prinzînd vîntul în vele", unii navigatori ai norocosi si cu experienta locurilor izbutesc sa iasa din capcana calmului atmosferic.
Legenda navei-naluca îsi luase, însa, zborul si a continuat sa se raspîndeasca, cu atît mai mult cu cît era sustinuta de noi si nu mai putin bizarre întimplari petrecute în largul altor regiuni ale Oceanului planetar.
În secolul al XVII-lea, ca si mai tîrziu de altfel, vasul-fantoma cutreiera Atlanticul de sud, în jurul primejdiosului Cap Hoorn, zona cu ape mereu învolburate de apriga înfruntare a vînturilor antarctice cu cele iscate din Atlantic. Pier aici numeroase cutere si puternice veliere cu trei si patru catarge. Legendei îi crese aripi. Aripi întunecate. Numai într-un singur an, în 1899, în aceste spatii oceanice, bîntuite de înfricosatoare uragane, pier fara urme 39 de corabii.
Nu putini dintre matelotii scapati cu viata din înfruntatea cu valurile uriase, cu ceturile întunecate si vîntul aspru au declarat ca înainte de naufragiu au zarit rasarind din apa o corabie cu pînze negre, care, dupa putine clipe, a disparut, topindu-se parca în spuma talazurilor. O nalucire iscata din tensiunea momentului. În parte. Mai degraba o falsa interpretare a unei realitati socante.
Pe coasta sudica a Tarii de Foc, nu departe de Capul Hoorn, se înalta o stînca lunguiata, roasa de vinturi. Vazuta de departe, cînd se înnopteaza, pare o nava cu pupa pe jumatate înecata, gata sa se scufunde. Cînd e vreme rea si ceturile împînzesc tarmul, aceasta iluzie este mai puternica. Multe corabii, de-a lungul timpului, încercînd sa salveze "corabia neagra", aflata chipurile în primejdie, au naufragiat, zdrobindu-se de stînca. Asa s-a întîmplat si cu vasul norvegian Servia si cu olandezul Batavia si relativ mai recent, în 1936, cu nava italiana Corona d'Italia.
Stînca datorita careia au pierit nenumarate nave, purtînd pavilioanele a zeci de tari europene si îndeosebi americane, a fost socotita de cei mai multi dintre supravietuitori drept "care s-a vîndut Necuratului". Au trecut multe decenii pîna cînd "locul blestemat" din dreptul Tarii de Foc a fost însemnat pe hartile maritime cu inscriptia de alerta : "stînca cu înfatisare înselatoare a unel nave pe cale sa se scufunde".
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
