Cel mai puternic curent maritim - Saltstraumen (viteza - 29 km pe ora, debit mediu - 14 250 m3/s.), manifestându-se în fiordul Saltfjord din N Norvegiei, la N de Cercul Polar de Nord
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Cel mai rece curent marin din zonele aflate la latitudini mici - (Curentul Peru sau Curentul Humboldt) - temp. pot fi în jur de 8°C la lat. S de 10 - 20°C, fata de peste 20°C cît înregistreaza apele Oc. Pacific). Reprezinta o remura a Curentului Vînturilor de Vest, care parcurge de la S spre N Oc. Pacific în regiunea coastei occidentale a Americii de Sud.
Se formeaza în zona antarctica si curge spre N de-a lungul coastelor chiliene si peruviene. De la lat. S de 15° poate dispare uneori pentru cîteva saptamâni lasând locul unui curent care se dirijeaza spre S. Lui i se datoreste ariditatea regiunilor de coasta peruviene (numai 48 mm de precipitatii anual la Lima) si nord- chiliene (Atacama este polul mondial al ariditatii - vezi articolul A.). Doar atunci cînd este înlocuit de curentul cald se prosuc plot în regiunile costiere aride. Totodata da nastere unei cete de coasta, numita "garúa", care afecteaza dezvoltarea normala a vietii vegetale.
Zona litorala peruviana reprezinta una dintre regiunule cele mai bogate în peste de pe glob. Aceasta se datoreste faptului ca în zona de contact dintre apa rece a curentului (si mai ales a unor curenti calzi ce se îndreapta spre S) are loc moartea planctonului (organisme vii care plutesc în masa apei) care elibereaza sarurile atît de necesare fitoplanctonului (organismele vegetale din plancton) - acesta reprezentând baza de dezvoltare a unei vieti noi, mai bogate, mereu reînnoite care atrage mari aglomeratii de pesti. Dealtfel, ani de-a rîndul, pîna în 1972, statul peruvian a detinut primul loc pe glob în domeniul pescuitului, cu peste 10 milioane tone anual; si în prezent ocupa un loc important (al saselea). Renumita în acest sens este zona Cabo Blanco, din extremitatea nordica a P. Ca o curiozitate, mentionam ca aici a fost pescuit, la 7 august 1953, cel mai mare peste prins cu undita : un marlin negru de 710 kg.
Tot curentului rece P. i se datoresc, indirect, si marile cantitati de guano de pe coastele chiliene si peruviene. Bogatia de peste din apele litorale a atras un enorm numar de pasari - estimat numai pentru tarmurile peruviene la circa 40 de milioane - care consuma zilnic între 7 000 si 10 000 tone de peste. Formarea guano- ului, îngrasamânt organic natural, se datoreste tocmai acestui imens numar de pasari.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
