Studiul unui lac - Travelers-way.com

Determinarea pozitiei lacului în cadrul regiunii. Prin aceasta operatiune se stabileste zona de relief în care este cantonat lacul (munte, deal, cîmpie) si localitatile din apropiere; apoi zone de vegetatie (padure de conifere, mixta, de foioase) indicînd speciile predominante; de asemenea, daca este cazul, utilizarea terenului din jur (fînete, livezi si vii, terenuri arabile si felul culturilor; trebuie stabilita si structura geologica a solurilor. Determinarea coordonatelor lacului. La aceasta operatiune se ia oa punct de intersectie a coordonatelor centrul lacului. Ea se realizeaza prin unul din procedeele indicate mai înainte în aceasta lucrare. — Cercetarea cuvetei lacului. Aceasta operatiune se face cu scopul de a se stabili originea lacului, modul de formare a cuvetei si a acumularii apei. Ea comporta stabilirea rocei de baza în care este amplasata cuveta, structura litologica si tectonica a regiunii si chiar altitudinea. — Culegerea datelor pentru ridicarea planimetrica a lacului sau a hartii lacului. Aceasta este cea mai dificila operatiune în etapele de cercetare a lacului pe care însa, datorita nivelului de cunostinte, nu o pot realiza elevii de liceu. La fel si construirea unui profil al reliefului lacului.

Determinarea suprafetei apei lacului. Metoda cea mai uzitata pentru aceasta operatiune este cea a patratelor. Pe hîrtie de calc milimetrica, se traseaza o retea de patrate cu latura de l cm. Se suprapune aceasta hîrtie de calc peste harta lacului a carui suprafata vrem s-o aflam. Se numara, mai întîi patratele întregi, apoi fractiunile de patrat care se însumeaza. Rezultatul se raporteaza la scara, calculînd valoarea în natura. Exemplu: Un lac.de pe o harta oarecare este acoperit de 52 de patrate, iar fiecare patrat este egal cu l cm2. Transformînd cei 52 cm2 în m2 din natura rezulta ca 1 cm2 la scara l : 2 000=400 m2. Deci suprafata lacului este de 400 m2 X 52=20 800 mp. La scara l : 2 000, l cm=20 m; l cm2=20 m X 20 m= 400 m2. — Stabilirea perimetrului lacului. Aceasta operatiune se realizeaza pe harta cu ajutorul unui compas. Se fixeaza o deschizatura mica de compas, de exemplu de 3—4 mm, pentru a putea masura toate sinuozitatile. Se muta picioarele compasului de-a lungul conturului si numarul deschizaturilor se înmulteste cu 4 mm. Se calculeaza apoi, tinînd seama de scara hartii. Exemplu: Se numara 250 deschizaturi de compas. Se înmulteste cu 4 min. Aceasta face l 000 mm. Daca scara hartii este l : 2 000 rezulta ca perimetrul lacului este de 2 000 m.

Se mai poate stabili cu ajutorul curbimetrului. În natura se da ocol lacului, sau se masoara prin procedeul drumuirii. — Stabilirea lungimii maxime a lacului. Pentru aceasta operatiune se iau pe harta punctele cele mai departate ale lacului si se trage o linie între ele. Se masoara linia respectiva si se calculeaza tinînd seama de scara. Exemplu: Linia care uneste punctele extreme este de 150 de mm. La scara hartii l : 2 000 rezulta 300 m. — Stabilirea latimii maxime a lacului. Aceasta operatiune se realizeaza prin procedeul folosit la stabilirea lungimii luînd de asemenea punctele extreme. Latimea medie M se stabileste prin formula: M= S/ L În care S=suprafata lacului, iar L=lungimea perimetrului lacului. — Stabilirea coeficientului de sinuozitate. Aceasta operatiune se realizeaza folosind formula: C = L/ 2*sqrt(?xS ) în care C=coeficientul, L=perimetrul lacului, S=supra-fata lacului.

Articol preluat de pe Wikipedia