Descriere Cehia - Ghid turistic Cehia - Travelers-way.com

Republica cu capitala la Praga. Se intinde pe o suprafata de 78.864 km patrati si are o populatie de 10.25 milioane de locuitori. Republica ceha se inparte in 72 de regiuni.Limba vorbita este limba ceha si slovaca. Moneda nationala este ( koroana impartita in 100 haleru) acum este euro împartit in 100 centi. Este o tara cu un tinut muntos unde sporturile de iarna au traditie. Cele mai importante rauri sunt Elbe si Moldova. Cel mai inalt punct al tarii este virful Snezka (1602 m).

Clima este continentala cu veri calde si ieri umede. Temperatura medie in timpul verii se situeaza la 20 de grade iar iarna la punctul de înghet. 95% a populatiei sunt cehi,3% slovaci,0.6% polonezi si 0.5% germani. Exista si alte nationalitati precum maghiari si romi. 40% dintre cehi sunt atei dupa care 39.2% apartin credintei romano-catolice, 4.6% protestanti, 3% ortodocsi iar 13% altor religii. Praga are cel mai mare aeroport din tara.

Cel mai mic oras din lume

Turismul -Cehia este una dintre tarile cele mai vizitate de pe continentul european si cu cele mai mari venituri obtinute din turism.
Principalele atractii turistice sunt capitala, supranumita “Orasul de Aur
“, datorita bogatiei in monumente, statiunile balneoclimaterice , Karlovy Vary, Brno, Plzen, si altele.

Republica Cehă (în cehă Česká republika, ˈtʃɛskaː ˈrɛpuˌblɪka), denumită și pe scurt Cehia (în cehă Česko, ˈtʃɛskɔ) este o țară fără ieșire la mare aflată în Europa Centrală. Ea se învecinează cu Polonia la nord, cu Germania la vest, cu Austria la sud și cu Slovacia la est. Capitala sa și cel mai mare oraș, având 1,3 milioane de locuitori, este Praga.
Este o democrație reprezentativă parlamentară și pluralistă, membră a Uniunii Europene, a NATO, a OECD, a OSCE, a Consiliului Europei și a Grupului de la Visegrád.

Statul ceh, denumit în trecut Boemia, s-a format la sfârșitul secolului al IX-lea ca un mic ducat în jurul Pragăi, la acea vreme aflată sub dominația puternicului Imperiu al Moraviei Mari (care a ajuns la întinderea teritorială maximă în timpul domniei lui Svatopluk I din Casa Mojmír). După căderea imperiului în 907, centrul de putere s-a transferat dinspre Moravia către Boemia, sub dinastia Přemyslidă. În timpul domniei ducilor și regilor Přemyslizi, și a urmașilor lor, Luxemburgii, țara a ajuns la întinderea maximă (secolul al XIII-lea–al XIV-lea). Viața în țară a fost grav afectată de Războaiele Husite, în timpul cărora a fost pusă sub embargou economic, și de cruciadele din toată Europa. După bătălia de la Mohács din 1526, Coroana Boemiei a fost treptat integrată în monarhia Habsburgică, drept una dintre cele trei părți principale ale sale, alături de Arhiducatul Austriei și de Regatul Ungariei. Răscoala din Boemia (1618–1620) a dus la o centralizare accentuată a monarhiei și la recatolicizarea și germanizarea forțată. În timpul reformelor radicale din secolul al XVIII-lea, Coroana Boemă a fost de facto abolită (1749). În secolul al XIX-lea, țara cehă a devenit motorul industrial al monarhiei și apoi centrul Republicii Cehoslovacia formată în 1918, în urma prăbușirii Imperiului Austro-Ungar după Primul Război Mondial.
După Acordul de la München, anexarea Transolzei de către Polonia și ocuparea Cehoslovaciei de către Germania, urmată de deziluzia față de reacția Occidentului și de recunoștință pentru eliberarea a mare parte a Cehoslovaciei de către Armata Roșie, Partidul Comunist din Cehoslovacia a obținut majoritatea la alegerile din 1946. Prin lovitura de stat din 1948, Cehoslovacia a devenit stat comunist. În 1968, nemulțumirea crescândă față de regimul comunist a culminat cu o tentativă de reformare a regimului. Evenimentele, denumite Primăvara de la Praga, au luat sfârșit cu invadarea țării de către trupele țărilor din Pactul de la Varșovia (exceptând România); trupele străine au rămas în țară până la Revoluția de Catifea din 1989, când regimul comunist s-a prăbușit. La 1 ianuarie 1993, Cehoslovacia s-a separat pe cale pașnică în cele două state constituente, Republica Cehă și Slovacia.
Republica Cehă este primul fost membru al CAER care a obținut statut de țară dezvoltată de la Banca Mondială. Ea are cel mai ridicat indice al dezvoltării umane din Europa Centrală și de Est, fiind o țară cu „dezvoltare umană foarte ridicată”. Ea este pe locul al treilea în lista celor mai pașnice țări din Europa și cea mai democratică și sănătoasă (în termenii mortalității infantile) din regiune.

Geografie
Republica Cehă se află între paralelele de 48° și 51° latitudine nordică (doar o mică zonă se află la nord de 51°), și între meridianele de 12° și 19° longitudine estică.
Peisajul este unul variat. Boemia, către vest, constă dintr-un bazin drenat de Elba (în cehă Labe) și de Vltava, înconjurat de munți de altitudine joasă, cum ar fi masivul Krkonoše din Sudeți. Aici se află cel mai înalt punct din țară, Sněžka, la 1.602 m, pe frontiera cu Polonia. Moravia, partea estică a țării, este o zonă deluroasă. Ea este drenată în principal de râul Morava, dar acolo se află și izvoarele Odrei.
Apele din Cehia curg către trei mări diferite: Marea Nordului, Marea Baltică și Marea Neagră. Cehia deține și Moldauhafen, un lot de 30.000 m² din portul Hamburg, acordat Cehoslovaciei prin articolul 363 al tratatului de la Versailles, pentru a permite transportul mărfurilor către mare. Teritoriul va reveni Germaniei în 2028.

Clima
Cehia are o climă temperat-continentală, cu veri relativ fierbinți și ierni reci și cu multă zăpadă. Diferența de temperatură de la vară la iarnă este mare din cauza poziției geografice în interiorul continentului.
Temperaturile variază mult în funcție de altitudine. În general, la altitudini mari, temperaturile scad și cantitatea de precipitații crește. Cea mai umedă zonă din Cehia se găsește este zona Bílý Potok din Munții Jizera, iar cea mai rece este districtul Louny de la nord-vest de Praga. Un alt factor important este distribuția munților; de aceea, clima este una variată.
În cel mai înalt punt, Sněžka (1.602 m), temperatura medie este doar -0,4 °C, pe când în câmpiile din regiunea Moravia de Sud, temperatura medie se ridică la 10 °C. Capitala țării, Praga, are o temperatură medie similară, sub influența factorilor urbani.
Cea mai rece lună este de obicei ianuarie, urmată de februarie și decembrie. În aceste luni, ninge la munte și uneori și în câmpie și în orașele mari. În martie, aprilie și mai, temperatura crește rapid, mai ales în aprilie, când vremea tinde să varieze puternic în timpul zilei. Primăvara se caracterizează prin niveluri crescute ale apeilor râurilor, din cauza topirii zăpezii, ceea ce duce ocazional la revărsări.
Cea mai caldă lună a anului este iulie, urmată de august și iunie. În medie, temperaturile din timpul verii sunt cu 20 de grade mai ridicate decât iarna.
Toamna începe de obicei în septembrie, o lună uscată și relativ caldă. În octombrie temperaturile încep să scadă sub 15 °C sau 10 °C; până la sfârșitul lui noiembrie, temperaturile coboară până aproape de punctul de îngheț.
Cea mai scăzută temperatură înregistrată vreodată a fost la Litvínovice, lângă České Budějovice, de -42,2 °C și cea mai ridicată a fost de 40,2 °C la Praga, Uhříněves.
Ploile cele mai multe sunt vara. Aversele sporadice sunt relativ constante de-a lungul anului (la Praga, numărul mediu de zile cu cel puțin 0,1 mm de precipitații variază de la 12 în septembrie și octombrie până la 16 în noiembrie) dar ploi masive concentrate (zile cu peste 10 mm) sunt mai frecvente în lunile dintre mai și august (cu media de două astfel de zile lunar).

Turism
După căderea Cortinei de Fier în 1989, Praga a devenit unul dintre cele mai vizitate orașe din Europa
Economia Cehiei obține un venit substanțial din turism. În 2001, câștigurile totale din turism au ajuns la 118,13 miliarde de coroane, formând 5,5% din PNB și 9,3% din exporturi. În domeniu lucrează peste 110.000 de oameni – peste 1% din populație. În 2008, a existat o scădere a numărului de turiști în Praga, ce poate fi atribuită aprecierii coroanei cehe, care a făcut țara mai scumpă pentru vizitatori, în comparație cu nivelul serviciilor disponibile.
Reputația țării a avut de suferit și de pe urma relatărilor despre suprataxarea practicată de taximetriști și din cauza problemei furturilor din buzunare. După 2005, primarul Pragăi, Pavel Bém, a încercat să îmbunătățească reputația orașului luând o atitudine mai fermă față de infracțiunile mărunte. Rata criminalității în Cehia este însă una redusă.
Există însă și alte centre de activitate turistică, în afara Pragăi, care este principalul punct de intrare pentru turiștii care vizitează și alte părți ale țării, cum ar fi stațiunile Karlovy Vary, Mariánské Lázně și Františkovy Lázně, castelele Karlštejn, Český Krumlov și Lednice–Valtice. Între zonele naturale vizitate mai mult de turiști se numără Český ráj, Šumava și Munții Krkonoše.

Bucătăria
Pilsner Urquell a fost prima bere de tip "pilsner" din lume, categorie denumită după orașul ceh Plzeň.
Bucătăria cehă pune mult accent pe mâncarea cu carne. Carnea de porc este foarte frecventă, dar se consumă și carne de vită și de pui. Se mai servesc și gâscă, rață, iepure și vânat. Peștele este rar, excepția ocazională fiind păstrăvul și crapul, care se consumă de Crăciun.
Berea cehă are o istorie lungă și importantă. Prima fabrică de bere este atestată la 1118 și Cehia are cel mai mare consum de bere pe cap de locuitori din lume. Celebra bere de tip Pilsener a fost inventată în orașul Plzeň din Boemia de vest, și orașul České Budějovice aflat mai la sud a dat numele altei beri, denumite Budweiser Budvar. În afara acestor mărci și a altora majore, în Republica Cehă există fabrici mici independente care fabrică beri de bună calitate și care încearcă să continue vechea tradiție de producere a berii: Štiřín, Chýně, Oslavany, Kácov. Turismul crește încet și în jurul regiunii Moravia de Sud, unde se produce vin începând cu Evul Mediu; circa 94% din podgoriile Cehiei sunt morave. În afară de șliboviță, bere și vin, cehii produc alte două băuturi alcoolice exclusiv cehe, Fernet Stock și Becherovka.
Printre felurile de mâncare cehe se numără carnea de porc cu colțunași de pâine și varză călită Vepřová, knedlík, zelí, mușchi de vită cu colțunași Karlsbad la aburi și sosul de legume Svíčková na smetaně, o varietate de gulaș de vită și porc, brânză prăjită Smažák sau clătitele cu cartofi Bramboráky, pe lângă o mare varietate de cârnați specifici, pateuri, carne afumată și alte mâncăruri tradiționale. Între deserturile cehe se numără prăjiturile tradiționale buchty and Kolache.

Patrimoniu mondial
Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise următoarele obiective din Republica Cehă:
Centrul vechi istoric din Praga (1992)
Centrul vechi istoric din Český Krumlov (1992)
Centrul vechi istoric din Telč (1992)
Biserica de pelerinaj Sf. Ioan Nepomuk de pe Zelená Hora, lângă Žďár nad Sázavou (1994)
Biserica mănăstirii Sedlec și centrul vechi istoric, ambele din orașul Kutná Hora (1995)
Peisajul cultural din Lednice-Valtice (1996)
Vechiul sat Holašovice (1998)
Castelul și parcul din Kroměříž (1998)
Castelul Lytomyšl (1999)
„Coloana Trinității” din Olomouc (2000)
„Vila Tugendhat” din Brno (2001)
Cartierul evreiesc și biserica Sf. Procop din Třebíč (2003)

Acest text estepreluat de pe Wikipedia si este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice;