Descriere Filipine - Ghid turistic Filipine - Travelers-way.com

Filipine este constituita intr-o republica prezidiala  cu capitala la Manila.Tara se intinde pe o suprafata de 300.000 kmpsi este formata din 13 regiuni cu 73 de provincii. Populatia Filipinelor numara 84.6 milioane de locuitori. Limba vorbita este filipineza pe lânga care se mai foloseste spaniola si engleza. Moneda nationala este peso filipinez divizat in 100 centavos.

Principalele insule sînt Luzon - 108 172 km2 (populatia 46 200 000 locuitori); Mindanao - 95 581 km2 (populatia 14 000 000 locuitori); Palawan - 14 896 km2 (populatia 161 912 locuitori); Negros - 13 328 km (populatia 2 800 000 locuitori); Samar - 13 080 km2 (populatia 1 080 000 locuitori ).  Elementul caracteristic al peisajului montan (care reprezinta 75% din suprafata tarii) îl constituie vulcanii. Cu cei 300 m altitudine, Taal (Luzon) este cel mai mic vulcan din lume, dar unul dintre cei mai activi "Cercului de Foc" (de trei ori pîna în prezent a transformat în ruine orasul ce îl poarta numele). Tarmurile foarte sinuoase, înalte si mlastinoase nu sînd comode pentru navigatie, mai ales ca aceasta este îngreuiata si de prezenta recifelor de corali. Filipine constituie un adevarat paradis floral.

Asezata in oceanul Pacific de vest  Filipinele sunt cel de-al doilea grup de insule ca marime dupa Indonezia. Tara este formata din 7100 de insule dintre care au un nume doar 4600 iar locuite sunt doar 1000. Exista trei grupuri de insule mai mari: insulele Luzon,insulele Visayan si  grupul de insule Mindanao si Sulu. Filipinele denumite si cureaua de vulcani ai Pacificului au numeroase cutremure si eruptii de vulcan. De la prabusirea regimului Marcos in 1986 mai multe guverne au incercat si incearca sa stabilizeze tara din punct de vedere politic si econimic.

In Filipine caldura se mentine pe tot timpul anului. Deasemenea exista o umiditate a aerului crescuta. Sezonul ploios dureaza din iunie pina in octombrie. Umiditatea aerului scade de la 85% in luna septembrie pina la 71% in martie.

In Filipine exista mai mult de 100 de etnii diferite dar majoritatea filipinezilor sunt de origine malaeza si de religie crestina.majoritatea crestinilor sunt categorisiti in mai multe grupe etnice precum Tagalog, Cebuano, Llocan, Longgo, Bicolano, Waray, Pampangueno sau Pangasinense. Aceste etinii sunt concentrate in special pe insula pricipala Luzon dar si pe insula Mindanao formeaza o majoritate. Majoritatea mosleemilor se afla pe insula Mindanao multi locuiesc si in arhipelagul Sulu. Exista si o minoritate chineza stabilita inca de la 1603 insemn stand cele peste 130 de scoli chineze pe tot teritoriul tarii.Filipinele sunt singura tara din Pacific care are ca religie majoritara crestinismul. Mai mult de 80% apartin religiei romano-catolice. Femeile in acesta tara au rol important si cultura si viata filipinezilor si au drepturi egale cu barbatii.

Tara este cel mai mare exportator de crom din lume. Pe lânga acest metal este exportat si cupru in cantitati mari. Exista mari resurse de aur in Bulawan care au fost exploatate pina acum doar in proportie de 10 % datorita inca nedezvoltarii din punct tehnologic al utilajelor. Dar progrese se realizeaza si in acest domeniu. In anul 1989 exportul de lemn a fost oprit.

Turismul fara de celelalte tari asiatice este de mica importanta in Filipine. In general se practica pina acum cativa ani sexturismul care insa datorita presiunilor internationale se combate din ce in ce mai mult. Cele mai iubite statiuni turistice ale tarii ar fi insula Boracay si Luzon. Pe insula Palawan exista inca jungle si lagune de corali inca neatinse de mana omeneasca.

Locatie
Asia de Sud-est, in arhipelagul filipinez între Marea Filipinelor si Marea Chinei de Sud, la est de Vietnam

Suprafata
în total: 300,000 sq km
Teren: 298,170 sq km
de apa: 1830 m² km

Clima
tropicala marina; muson de nord-est (noiembrie-aprilie); muson de sud-vest (mai-octombrie)

Altitudini extreme
cel mai mic punct: Marea Filipine 0 m
mai înalt punct: Mount-area apo 2954 m

Resurse naturale
cherestea, de petrol, nichel, cobalt, argint, aur, sare, cupru

Populatia
96,061,680 estimatie iulie 2008

Grupuri etnice
Filipinez 28.1%, Cebuano 13.1%, Romanian 9%, Bisaya / Binisaya 7.6%, Hiligaynon Ilonggo 7.5%, Bikol 6%, Waray de 3,4%, alte 25.3%

Religii
Romano-Catolica 80.9%, Musulmani 5%, Evanghelica de 2,8%, Iglesia ni Kristo 2.3%, Aglipayan 2%, altele 4,5% crestin, alte 1,8%, nespecificate 0.6%, niciuna 0.1%

Limbi
Filipino (oficial; bazate pe Tagalog) si engleza (oficial); opt dialecte majore - Tagalog, Cebuano, Romanian, Hiligaynon sau Ilonggo, Bicol, Waray, Pampango, si Pangasinan

Nume de tara
forma conventionala lunga: Republica Filipine,
conventionale scurt formular: Filipine
locale de mult timp forma: Republika ng Pilipinas
locale scurt formular: Pilipinas

Guvernul de tip
republica

Capitala
nume: Manila
Coordonate geografice: 14 35 N, 121 00 E
diferenta de timp: UTC 8

Subdiviziunile
81 provincii si 136 orase localizate
provincii: Abra, Agusan del Norte, Agusan del Sur, Aklan, Albay, Antique, Apayao, Aurora, Basilan, Bataan, Batanes, Batangas, Biliran, Benguet, Bohol, Bukidnon, Bulacan, Cagayan, Camarines Norte, Camarines Sur, Camiguin, Capiz, Catanduanes, Cavite, Cebu, Compostela, Davao del Norte, Davao del Sur, Davao Oriental, Dinagat Islands, Eastern Samar, Guimaras, Ifugao, Ilocos Norte, Ilocos Sur, Iloilo, Isabela, Kalinga, Laguna, Lanao del Norte, Lanao del Sur, La Union, Leyte, Maguindanao, Marinduque, Masbate, Mindoro Occidental, Mindoro Oriental, Misamis Occidental, Misamis Oriental, Mountain Province, Negros Occidental, Negros Oriental, North Cotabato, Northern Samar, Nueva Ecija, Nueva Vizcaya, Palawan, Pampanga, Pangasinan, Quezon, Quirino, Rizal, Romblon, Samar, Sarangani, Shariff Kabunsuan, Siquijor, Sorsogon, South Cotabato, Southern Leyte, Sultan Kudarat, Sulu, Surigao del Norte, Surigao del Sur, Tarlac, Tawi-Tawi, Zambales, Zamboanga del Norte, Zamboanga del Sur, Zamboanga Sibugay

orase localizate : Alaminos, Angeles, Antipolo, Bacolod, Bago, Baguio, Bais, Balanga, Batac, Batangas, Bayawan, Baybay, Bayugan, Bislig, Bogo, Borongan, Butuan, Cabadbaran, Cabanatuan, Cadiz, Cagayan de Oro, Calamba, Calapan, Calbayog, Candon, Canlaon, Carcar, Catbalogan, Cauayan, Cavite, Cebu, Cotabato, Dagupan, Danao, Dapitan, Davao, Digos, Dipolog, Dumaguete, Escalante, El Salvador, Gapan, General Santos, Gingoog, Guihulngan, Himamaylan, Iligan, Iloilo, Isabela, Iriga, Kabankalan, Kalookan, Kidapawan, Koronadal, La Carlota, Lamitan, Laoag, Lapu-Lapu, Las Pinas, Legazpi, Ligao, Lipa, Lucena, Maasin, Makati, Malabon, Malaybalay, Malolos, Mandaluyong, Mandaue, Manila, Marawi, Marikina, Masbate, Mati, Meycauayan, Muntinlupa, Munoz, Naga (Camarines Sur), Naga (Cebu), Navotas, Olongapo, Ormoc, Oroquieta, Ozamis, Pagadian, Palayan, Panabo, Paranaque, Pasay, Pasig, Passi, Puerto Princesa, Quezon, Roxas, Sagay, Samal, San Carlos (in Negros Occidental), San Carlos (in Pangasinan), San Fernando (in La Union), San Fernando (in Pampanga), San Jose, San Jose del Monte, San Juan, San Pablo, Santa Rosa, Santiago, Silay, Sipalay, Sorsogon, Surigao, Tabaco, Tabuk, Tacloban, Tacurong, Tagaytay, Tagbilaran, Taguig, Tagum, Talisay (in Cebu), Talisay (in Negros Occidental), Tanauan, Tandag, Tangub, Tanjay, Tarlac, Tayabas, Toledo, Tuguegarao, Trece Martires, Urdaneta, Valencia, Valenzuela, Victorias, Vigan, Zamboanga (2007)  

Independenta
12 iunie 1898 (si-a proclamat independenta de Spania); 4 iulie 1946 (de SUA)

Ziua Nationala
Ziua Independentei, 12 iunie (1898); nota - 12 iunie 1898 a fost data declaratia de independenta de la Spania; 4 iulie 1946 a fost proclamata independenta de SUA

Executivul
sef de stat: Presedintele Gloria Macapagal-Arroyo (din 20 ianuarie 2001); nota - presedintele este atat  de sef de stat cât si sef de guvern