Rezervatii nationale în România - Travelers-way.com

Calatoriile prin rezervatii naturale din România ofera prilejuri unice de cunoastere a unor exemplare deosebite, exceptionale, din flora si fauna, care traiesc în mediul lor natural, dar si clipe de uimire, încîntare si emotie în fata unor peisaje de o frumusete fascinanta, adesea nebanuita. Pentru întîlnirea cu aceste comori inestimabile ale naturii patriei, turistul trebuie sa se pregateasca în mod deosebit. Mai întîi îi este necesara o buna informare documentara referitoare la zona pe care intentioneaza s-o viziteze. Pentru aceasta va trebui sa-si procure harti speciale (care pot fi gasite si în Atlasul geografic general, ghiduri, lucrari de specialitate si de popularizare, determinatoare. Toate acestea îi vor permite calatorului nespecialist sa descopere mai lesne plante extrem de rare, dar de talie mica, cum este, de pilda, garofita Pietrei Craiului (Dianthus callizonus) — care constituie un unicat mondial — ce poate fi întîlnita doar în România, în rezervatia Piatra Craiului, mai ales pe versantul vestic al masivului, dinspre Dîmbovita, prin pajistile de la limita dintre etajul subalpin si zona alpina, ori prin stîncariile însorite din partea inferioara a zonei. Numai ca aceasta raritate este o planta micuta, pe care trebuie s-o cauti cu un ochi avizat. Si aceasta caracteristica este valabila pentru numeroase specii. Cum este interzis (si penalizat) de lege si de omenie ca aceste plante rare sa fie rupte, calatorul amator de imaginile inefabile din rezervatii are nevoie de un bun aparat de fotografiat, prevazut cu teleobiectiv, eventual si cu stativ, dotat cu pelicula color. Este necesar si un exponometru. Se pot realiza astfel atît imagini fotografice color pozitive pe carton, cît si diapozitive sau diafilme. Nu este de prisos nici un aparat de filmat, cu teleobiectiv dotat cu pelicula color de super 8 sau 16 mm. Aparatul de filmat este neaparat de folos mai ales pentru întîlnirile cu animale alpine rare, cum sînt: capra neagra, soarecele de zapada, prundarasul de munte, sau cu unele din cele care pot fi gasite în paduri: cerbul, cocosul de mesteacan, capriorul etc. Turistii cu talent la desen pot lua si albumul de schite sau un bloc, împreuna cu instrumentele si culorile necesare. În sfîrsit, înainte de a intra în oricare rezervatie naturala, în aceste sipete cu comori ale naturii si stiintei, trebuie reamintite si respectate cu strictete unele reguli din „codul etic al turistului":

Popasuri in rezervatii

1) se circula numai pe potecile marcate; 2) NU se rup si nu se calea, din neatentie, plantele ocrotite; 3) NU se face focul în nici un caz în aceste zone si nu se arunca nici un fel de gunoaie, hîrtii, resturi alimentare, ambalaje etc.; 4) NU se asaza cortul la întîmplare, ci numai în locuri permise; 5) NU se rostogolesc pietre sau busteni; 6) NU se trece cu nepasare pe lînga cei care ar încerca sa nu tina seama de cele de mai sus, care ar vizita aceste zone fara dragostea si respectul cuvenit pentru valoarea oazelor naturale de frumusete si inedit. Rezervatiile naturale din tara noastra sînt în numar de circa 300 si ocupa mai bine de 100 000 ha. Dintre acestea sînt: 44 rezervatii mixte, 48 forestiere, 47 botanice, 22 zoologice, 28 geomorfologice, 24 speologice... Rezervatiile mixte cuprind si parcurile naturale nationale existente sau în constituire: Retezat, Bucegi, Piatra Craiului, Pietrosu Rodnei, Caliman, Ceahlau, Lacu Rosu-Cheile Bicazului, Cozia, Cheile Nerei-Beusnita, Delta Dunarii, precum si parcuri regionale: Cazanele Dunarii, Muntii Apuseni, Cioclovina-Gradistea Muncelului, în toate aceste rezervatii legea ocroteste în afara de plantele si animalele rare, si ecosistemele naturale necesare pastrarii nealterate a genofondului, parte integranta a patrimoniului national. Iata, succint, date despre cîteva din principalele rezervatii naturale. Parcul national Retezat (20 100 ha), înfiintat înca din anul 1935, adaposteste numeroase endemisme floristice carpatice si locale, din care mai importante: diferite specii din gejiul Hieracium (Hieracium amoenanthes, H. borzae, H. chloribracteatum, H. dacicum etc.), fauna variata — capra neagra (Rupicapra rupicapra), ursul (Ursus arc-tos), cerbul (Cervus elaphus), capriorul (Capreolus capreolus), cocosul de munte (Tetrao urogallus rudolfi), acvila de munte (Acvila chrysaetos); si în ape — pastravul (Salmo trutta fario), lipanul (Thymallua thymallus), numeroase nevertebrate, cu specii endemice; relief de creste, vîrfuri, circuri si vai glaciare si peste 80 de lacuri glaciare. Rezervatiile din Bucegi (6 696 ha) sînt caracterizate prin numeroase endemisme floristice carpatice si elemente dacice (Ranunculus carpaticus, Hepatica transsilvanica, Hieracium transsilvanicum) si raritati — tisa (Taxus baccata), liliac salbatic (Syringa vulgaris), sîngele voinicului (Nigritella nigra si lV. rubra), obsiga alpina de Bucegi (Bromus barcensis var. romanicus), o varietate endemica de ciocul berzii (Geranium caeruleatum var. caroli-principis), ghintura galbena (Gentiana Iutea), sparceta transilvaneana (Onobrychis transsilvanica) si altele. În Bucegi pot fi întîlnite aproximativ l 200 specii de fanerogame si criptogame vasculare, ceea ce înseamna circa o treime din totalul acestor plante pentru întreaga tara. Fireste, aici vietuieste si o fauna bogata din care mentionam: capra neagra, urs, cerb, mistret, caprior, rîs (Lynx lynx), lup (Canis lupus), vulpe (Vulpes vulpes), vultur sur (Gyps iulvus), cocos de munte, acvila de munte, reptile diferite, iar în ape pastrav si multe nevertebrate rare. Rezervatia Piatra Craiului (l 251 ha) are o interesanta flora specifica calcarelor: paiusul (Festuca saxatilis), mixandra de stînca (Erysimum transsilvanicum) si altele, dar podoaba nestemata a acestor plaiuri este garofita Pietrei Craiului (Dianthus callizonus).

Rezervatia Pietrosu Mare (2 700 ha) din Muntii Rodnei are o bogata flora caracteristica zonelor alpine si subalpine, cu specii rare si endemisme: zîmbru (Pinus cembra), gusa porumbelului (Heracleum carpaticum), ghintura galbena, floarea de colt, clopotelul (Campanula carpatica), sopîrlita (Veronica baumgartenii), paiusul (Festuca porcii) etc. Fauna este reprezentata prin ursul brun, cerb, rîs, acvila de munte, capra neagra, cocos de munte, jder de copac (Martes martes). Rezervatia Caliman (200 ha) poseda ca raritati si endemisme: zîmbru, tisa, laricea (Larix decidua), ghintura (Gentiana punctata), garofita (Dianthus gelidus si D. tenuifolius) si altele. Rezervatia Ceahlau (l 836 ha) adaposteste multe specii endemice si meridionale: barba împaratului (Dianthus spicuifolius), vulturica (Hieracium transsilvanicum), Hymenostum tortile f. rufidulum, Bryum pallens i. piliferum si altele. Sînt apoi grupari de zada (Larix decidua), îndeosebi la Polita cu crini — un splendid prag calcaros, Piatra cu apa, Criminis — unde se gasesc cele mai frumoase exemplare — si pe Valea Bistritei. Rezervatiile Lacu Rosu—Cheile Bicazului (3 179 ha) au o flora specifica calcarelor, cu exemplare rare de: cetina cu negi (Juniperus sabina), tisa, coada iepurelui (Sesleria coerulans); apoi specii endemice Carpatilor orientali: firuta (poa rehmanni), vulturica de la Pojorîta (Hieracium pojoritense); specii de origine sudica: priboi (Geranium macrorrhizum) si specii de stepa: colilia (Stipa pennata), rogoz marunt (Carex humilis) etc. Rezervatia Cozia (5 547 ha), cu flora originala bogata în specii central-europene, alpine, caucaziene, mediteraneene, plus interesante endemisme carpatice si locale, printre care: albumita, bibilica sau laleaua pestrita (Fritillaria montana), carpenul (Carpinus orientalis), mojdreanul (Fraxinus ornus), scumpia (Cotinus coggygria), albastrita (Centaurea degeniana), barba împaratului, stînjenelul unguresc (Iris hungarica ssp. dacica), mesteacanul (Betula verrucosa f. coziae).

Fauna prezinta numeroase specii de nevertebrate si vipera cu corn (Vipera a. ammodytes). Rezervatia Cheile Nerei — Beusnita (2 500 ha) este caracterizata si prin faptul ca podisul carstic si versantii sînt acoperiti de fag balcanic (Fagus moesiaca). Aici se afla si cele mai remarcabile populatii relictare de alun turcesc (Corylus colurna) din tara. Spre culmi se întîlnesc: liliacul, scumpia, mojdreanul, carpinita (Carpinus orientalis) etc. Apoi alte plante endemice: omag (Acotinum callibotryon, ssp. fissurae), stînjenelul (Iris gurtleri), scaiul (Cardus fissurae) etc. Pesterile si apele Nerei au o fauna bogata în relicte si endemisme. Delta Dunarii (41 500 ha) poseda o vegetatie bogata si originala. În padurile Letea si Caraorman sînt ocrotite: stejarul de lunca (Queycus robur), stejarul brumariu (Q. pedunculiflora), plopul alb (Populus alba), plopul negru (P. nigra), frasinul (Fraxinus angustifolia), frasinul pufos (F. pallisae), cîrcelul (Ephedra distachia), colilia (Stipa pulcherrima), împreuna cu numerosi arbusti si liane de origine sudica: vita salbatica (Vitis silvestris), periploca (Periploca graeca), curpenul (Clematis vitalba), plante arenacee.

Articol preluat de pe Wikipedia