Desi expeditia din 1934 condusa de O. I. Smidt a naufragiat, în 1937, în istoria ofensivei planificate in nordul polar se înscrie înca o pagina minunata. La 25 mai al acelui an expeditia sovietica condusa tot de catre profesorul Smidt a aterizat la Polul Nord, pe un câmp cast de gheata, la 89°28' latitudine nordica si 82° longitudine estica.
În aceasi zi s-a înfintat statiunea stiintifica '' Polul Nord '' sub conducerea lui Papanin, vestitul cercetator al Arcticii, de doua ori erou al Uniunii Sovirtice. Cât de emotionant a fost momentul când in centrul Arcticii, în tacerea milenara, întrerupta pâna atunci doar de zgomotul sinistru al gheturilor ai al furtunilor polare, a aterizat un avion sovietic si au rasunat vocile voioase ale cercetatorilor !
Statiunea '' Polul Nord '' trebuia sa ramâna pe loc 1 an de zile. La un moment dat însa, o parte din ghetari s-au desprins si au pornit mai întâi încet, apoi în ritm tot mai acelerat, spre trecatoarea dintre Groenlanda si Spitzbergen, ducând cu ei si statiunea, care se transforma astfel într-o adevarata expeditie. Dupa o deriva de 274 de zile, pe o distanta de 2 100 km, statiunea a fost salvata de spargatoarele de gheata '' Taimîr '' si '' Murmansk ''. Cercetarile stiintifice au fost efectuate si pe spargatorul de gheata '' Sedov '' care a stat in Arctica Centrala doi ani de zile.
Înfruntarea Arcticii a continuat si pe alte planuri. Astfel, pentru a stabili legatura cu alte continente pe deasupra Arcticii, tot anul 1937, aviatorii sovietici Cikalov, Baidukov si Beliakov au zburat fara escala peste Polul Nord si au strabatut în 60 de ore distanta de 8 600 km, de la Leningrad ( Sankt Petersburg în zilele noastre ) la Vancouver ( Canada ), stârnind admiratia întregii lumi. Populatia orasului i-a primit cu multa caldura si entuziasm pe solii rusi, caracterizându-i astfel : '' Aviatorii sovietici au decolat din Leningrad ca eroi ai U.R.S.S. , si au aterizat pe pamântul nostru ca eroi ai lumii întregi ''. Realizând un al doilea raid, tot fara escala, pe o distanta mai mare de 10 000 km, aviatorii sovietici, nu numai ca au stabilit recordul mondial de zbor fara oprire ( din acel timp ), dar au demonstrat cu prisosinta posibilitatea comunicatiei peste Polul Nord între cele trei continente : Europa, Asia si America.
Daca a treia încercare de a trece în zbor peste Polul Nord n-a reusit, iar aviatorul Levaninski, împreuna cu cei 4 pasageri, s-au pierdut între gheturile Arcticii, însusi faptul ca au pornit din multe tari ale lumii expeditii de salvare a constituit o minunata demonstratie de prietenie, solidaritate si curaj puse în slujba stiintei. Este demn de remarcat ca printre cei care se grabeau sa-l slveze pe Lenaninski se aflau si aviatorii americani Wilkins si Mattern, pe care aviatorul sovietic îi salvase de la moarte în conditii similare. Este o dovada emotionanta a prieteniei sincere între acei care, prin viata lor plina de abnegatie, îsi aduc aportul pretios la tezaurul stiintei mondiale.
