Iasi - Travelers-way.com

Municipiul Iasi (istoric Iassi, ?????, Iasii) este resedinta judetului Iasi si principalul centru urban din nord-estul României. Iasi a fost capitala Moldovei în perioada 1564 - 1859, una dintre cele doua capitale ale Principatelor Unite între 1859 si 1862 si capitala României între 1916-1918.

Conform datelor recensamântului din anul 2002,Iasi numara 320.888 de locuitori si era astfel al doilea oras ca marime din România. Zona Metropolitana Iasi, care include 13 localitati învecinate, avea o populatie de aproximativ 400.000 de locuitori.

Iasi este centrul cultural, economic si academic al Moldovei. Aici functioneaza Universitatea Alexandru Ioan Cuza, una din cele mai prestigioase institutii academice din România, precum si alte patru universitati publice si sapte particulare.

Orasul Iasi a fost mentionat pentru prima oara într-un privilegiu comercial emis în 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Totusi, deoarece existau cladiri mai vechi de aceasta data (spre exemplu presupusa Biserica armeana costruita în 1395), se crede ca orasul este mult mai vechi, cel putin cu câteva decenii, de aceasta data.

În 1564, domnitorul Alexandru Lapusneanu a mutat aici capitala Moldovei de la Suceava. În 1640, Vasile Lupu a înfiintat aici prima scoala în limba româna si o tipografie în biserica Trei Ierarhi. În 1643, prima carte tiparita în Moldova a aparut la Iasi.

Orasul a fost incendiat de tatari în 1513, de otomani în 1538, si de rusi în 1686. În 1734, a fost afectat de o epidemie.

Prin Pacea de la Iasi, cel de-al saselea razboi ruso-turc a luat sfârsit în 1792. În 1822, turcii au luat cu asalt orasul, pentru a potoli revolutionarii greci ai Eteriei, condusi de Alexandru Ipsilanti.

Între 1565 si 1859, orasul a fost capitala Moldovei, apoi, între 1859 si 1862, atât Iasi cât si Bucuresti au fost capitalele de facto ale Principatelor Unite ale Moldovei si Valahiei. În 1862, când uniunea celor doua principate a devenit deplina, sub numele de România, capitala tarii a fost stabilita la Bucuresti. Pentru a compensa pierderile provocate orasului în 1861, prin schimbarea sediului guvernului, s-a votat plata a 148.150 lei orasului, dar acest lucru nu s-a întâmplat niciodata.

Dupa 1860, cladirile de lemn si chirpici au fost înlocuite treptat de cele din piatra si caramida, si reteaua de strazi îmbunatatita. Au fost construite edificii noi, precum Palatul Culturii, Teatrul National sau Universitatea "Al.I. Cuza".

În timpul primului razboi mondial, pentru doi ani, Iasi a fost capitala României neocupate, dupa ce Bucuresti a cazut în mâinile Puterilor Centrale la 6 decembrie 1916. În noiembrie 1918, capitala a redevenit orasul Bucuresti.

Al doilea razboi mondial a reprezentat o perioada neagra în istoria ieseana. În timpul regimului Antonescu, Pogromul de la Iasi din 27-29 iunie 1941 a fost printre cele mai grave evenimente de acest fel din lume, prea putin cunoscut iesenilor însisi atât înainte, cât si dupa Revolutia româna din 1989. În mai 1944, orasul a fost scena unor lupte grele între fortele româno-germane si Armata rosie, zile în care o mare parte din zonele istorice ale orasului a fost distrusa. Faimoasa divizie de elita Panzergrenadier „Großdeutschland” a obtinut o victorie importanta asupra sovieticilor la Batalia de la Târgu Frumos, în apropiere de Iasi. În iulie, Iasul era ocupat de fortele staliniste.

În perioada postbelica orasul a continuat sa se dezvolte, construindu-se noi cartiere si întreprinderi industriale. Dupa caderea comunismului, orasul a ramas cel mai important centru cultural din afara arcului carpatic, dupa Bucuresti.


În Iasi, se afla Biserica "Sf. Nicolae Domnesc", cea mai veche din oras, ctitorie a lui Stefan cel Mare, restaurata integral la sf. sec. XIX. De asemenea, mai pot fi vizitate biserica Trei Ierarhi si Manastirea Golia, marturii ale gusturilor estetice ale unui mare domnitor Vasile Lupu, Catedrala Mitropolitana, Casa Dosoftei, Palatul Culturii, Casa Pogor cu "Masa Umbrelor", aleile Copoului cu mireasma de tei si cu ecouri de vers eminescian (Teiul lui Eminescu si Muzeul "Mihai Eminescu"), Casele memoriale "Mihail Sadoveanu", "George Topârceanu", "Mihai Codreanu", "Otilia Cazimir", Biblioteca Universitara "Mihai Eminescu", fondata ca biblioteca a Academiei Mihailene. Alte monumente importante din perioada medievala sunt: Manastirea Galata, din timpul lui Petru Schiopul, Biserica Sfântul Sava, (înc. sec. XVII), bisericile Barboi, Barnovschi, Ioan Zlataust, Sf. Dimitrie, Talpalari, Sf. Teodor, Sf. Andrei, Sf. Constantin, Sf. Pantelimon, Manastirea Cetatuia - ctitorie a lui Gheorghe Duca - sau Manastirea Frumoasa, din sec. XVIII. Primul spital din oras a fost întemeiat la jumatatea sec. XVIII în jurul Manastirii Sfântul Spiridon, al carui nume îl poarta si astazi. Spitalul Sfântul Spiridon este cel mai mare din zona Moldovei.

În zona de sud a orasului, în cartierul C.U.G.2 se afla Parcul Tehnologic Iasi, în apropierea caruia se construieste Centrul Expozitional Moldova. Din punct de vedere arhitectonic, Iasii de azi se prezinta ca un adevarat amestec de nou si vechi, de istorie si modernitate, de iarba, beton si sticla. Cladiri cu mare valoare istorica se afla printre blocuri noi de locuinte (mai mult sau mai putin moderne). În perioada anterioara regimului comunist s-au pierdut în elanul modernizator cladiri importante precum turnul bisericii Trei Ierarhi sau biserica Dancu. Însa adevaratele ravagii orasul le-a suferit în perioada comunista, când s-a distrus o buna parte a centrului vechi, fara a se tine cont de faptul ca multe din cladirile demolate dadeau personalitate urbei. Au avut de suferit zonele Piata Unirii (grav afectata de bombardamentele din 1943-1944), Târgu Cucului, fost cartier evreiesc, Bulevardul Stefan cel Mare si altele. Unele demolari aveau ca scop curatirea orasului de cladirile insalubre si mizere sau ramase în ruina de pe urma razboiului, altele aveau alte scopuri. Chiar si în aceste conditii, au ramas în picioare multe cladiri importante si, pe buna dreptate, Iasii sunt considerati un adevarat muzeu; în fiecare colt al sau se simt urmele trecerii unei personalitati de seama a literaturii, stiintei, filozofiei, istoriei sau politicii românesti.

Acest text a fost preluat de pe Wikipedia si este disponibil sub licenta Creative Commons Atribuire-Distribuire în conditii identice