Un vechi proverb ne învata ca „prudenta este mama sigurantei". În orice calatorie este întelept sa prevezi si sa iei masuri de prevenire si tratament împotriva unui numar de accidente, neplaceri si suferinte posibile. În acest context este bine sa tineti seama ca iarna, pentru a va proteja împotriva degeraturilor, cînd va aflati în mers, aveti grija sa purtati ciorapii uscati si sa nu va patrunda umezeala în bocanci. Daca totusi va este frig, înveliti piciorul într-o foaie de ziar — peste ciorapi — si astfel „ambalat" îl reintroduceti în bocanc. Nu trageti prea tare de sireturi si evitati sa va strînga bocancul, fiindca este îngreunata circulatia normala a sîngelui în picior, fapt care înlesneste aparitia senzatiei de frig si favorizeaza degeraturile. Purtati manusi de lîna si (la nevoie) pe deasupra altele din piele sau îmblanite, dar din acelea cu un singur deget, care pastreaza mai bine caldura corpului. Iarna purtati pe deasupra corpului numai haine impermeabile la umiditate si vînt, de preferinta vatuite. Pe traseu, beti ceai fierbinte (din termos) bine îndulcit si cu adaos de zeama de lamîie, plus putin alcool (cam 50 ml coniac sau rom la un litru de ceai). În cantitate mica, alcoolul intensifica circulatia sîngelui si are o buna actiune vasodilatatoare. În cantitati mari, produce accidente grave: da o senzatie de moleseala si somnolenta, slabeste rezistenta organismului si reduce mult reactiile reflexe. Mîncati alimente bogate în calorii: zahar, glucoza, ciocolata, unt, salam de Sibiu sau de vara, costita sau slanina — toate în cantitati mici. Daca v-a surprins pe drum viscolul sau noaptea, nu disperati si nu va continuati drumul la întîmplare.
E de preferat sa va construiti un adapost în zapada, fie chiar si o simpla groapa (sau un sant) adînca de circa un metru pe care s-o acoperiti cu folie din material plastic, ori o foaie de cort sau o patura etc. Acoperisul poate fi fixat cu bucati de gheata sau zapada taiata cu lopata. În interiorul adapostului improvizat puteti sta asezat pe rucsac si — pentru a ridica putin temperatura aerului înconjurator — aprindeti o luminare pe care o fixati într-o cutie metalica (ambalaj de conserva). Acest „calorifer de tinut în mîna" va poate fi de mare folos. La flacara lui puteti încalzi apa sau ceai pentru baut în adapost. În conditiile descrise veti beneficia de o temperatura a aerului cuprinsa între 5° pîna la 8°C, suficienta pentru a fi în afara pericolului de înghetat. În cazul cînd sînteti la o cabana, dar simtiti totusi noaptea senzatia de frig, îmbracati o vesta din lîna peste pijama; tine de cald si absoarbe eventuala transpiratie. A doua zi trebuie dezbracata ca si pijamaua.
Daca la trezire simtiti senzatia de frig, este indicat un masaj energic pe piept si pe abdomen, timp de 5—6 minute, de sus în jos, apoi de la stînga la dreapta si invers. Relaxati-va muschii timp de cîteva minute, dupa care, încaltati cu ciorapi de lîna si îmbracati în trening, faceti exercitii de respiratie în fata ferestrei deschise. Continuati timp de alte 5—10 minute cu exercitii obisnuite de înviorare. Spalati-va atît dimineata cît si seara pe trup cu apa rece, dupa care frecati-va pielea energic cu prosopul timp de cîteva minute. Un mic dejun abundent si variat, bogat în calorii si vitamine, terminat cu o ceasca de ceai fierbinte va va pregati pentru a petrece ziua cu forta si buna dispozitie. Seara, la culcare, daca soba din camera este încalzita cu gaze naturale sau carbuni, stingeti întotdeauna focul înainte de a va culca. Veti evita astfel multe posibilitati de accidente prin asfixiere. ATENTIE! Chiar si o soba cu lemne defecta — care pierde gaze printre placile teracotei — poate fi periculoasa! Daca sînteti obisnuiti sa dormiti în mai multa caldura, cereti cabanierului o patura suplimentara. Accidente provocate de frig Frigul încetineste activitatea normala a organismului, scade functiile pielii, iar gerul puternic ataca centrii nervosi (favorizînd asfixia) si slabeste circulatia sanguina periferica. Pentru a preveni neplacerile serioase care pot fi cauzate de frig se cere: — o îmbracaminte adecvata; — alimentatie rationala, bogata în calorii si vitamine; — exercitii fizice care sa antreneze si sa fortifice organismul. Degeratura apare de obicei în partile neacoperite ale corpului (nas, urechi, degetele mîinilor). Accidentatul va fi asezat într-un loc adapostit, dar fara caldura prea mare. Eventual, camera va fi încalzita treptat, i se vor da bauturi calde, foarte dulci, alcoolizate cu coniac sau rom. Regiunile de piele degerate pot fi unse ori pansate cu o alifie camforata sau o pomada. Pentru a preveni aparitia degeraturilor, ungeti zilnic regiunile periferice ale corpului cu o solutie preparata din o parte glicerina si doua parti camfor. Înghetul — mult mai grav decît degeratura — are ca simptome o stare de somnolenta, întepenirea miscarilor muschilor, împaienjenirea ochilor, uneori putînd sa apara si convulsii sau delir, o slabire a pulsului. Cel grav înghetat poate muri prin asfixiere. Tratamentul consta în transportarea celui înghetat într-un loc adapostit, dar fara foc sau caldura. I se fac frictiuni cu zapada, urmate de altele cu apa rece si apoi cu un prosop înmuiat în alcool sau un fular, pulover ori o manusa aspra de lîna. Dupa ce îsi revine, bolnavul poate fi transportat într-o încapere încalzita moderat, unde i se va da sa bea cafea neagra tare amestecata cu putin alcool. Daca nu-si revine, i se va face respiratie artificiala. Tratamentul va fi continuat cu perseverenta pîna la venirea medicului. Uneori pot fi necesare pîna la sase ore pentru reanimarea celui înghetat.
Asfixia — poate surveni mai ales iarna în timpul avalanselor de zapada (dar, uneori, si în pesteri, ca urmare a unor surpari de teren). Cel accidentat va fi dezgropat din zapada, scos la aer, i se va curata fata si i se va face respiratie artificiala. Cîrceii — apar de obicei la înotul în apa rece sau ca urmare a oboselii. Adesea ei denota o lipsa de calciu. Prevenirea cîrceilor se face prin ingerarea de medicamente care contin calciu (clorocalcin, cedecalcin, calciu gluconat cu vitamina D2, cavit etc.) sau alimente cum sînt laptele si brînzeturile. Tratamentul se face prin masaje lente ale muschilor pîna ce se încalzesc si îsi revin. Daca durerea este puternica i se va da si o tableta de romergan. Dupa ingerarea acestui medicament este strict interzis a se consuma alcool timp de zece ore, iar bolnavul se va culca. Hipotermia — scaderea temperaturii organismului sub valorile normale. Apare la starile de soc si în turismul de iarna, cînd omul este surprins de viscol sau, obosit, se culca pe zapada pentru o scurta odihna — (imprudenta care poate fi fatala!). Bolnavul va fi reîncalzit prin bai fierbinti, i se va face respiratie artificiala (la nevoie) si i se va administra vitamina C. Va fi chemat de urgenta un medic. Accidente provocate de caldura Vara, la mare, dar si la munte — chiar si iarna! — expunerea prelungita, nerationala, la soare produce cel putin o arsura de gradul I, numita eritem solar. Pielea se înroseste si da usturimi adesea greu de suportat. Locul ars va fi pudrat cu bicarbonat de sodiu, pudra de amidon sau talc.
Pot fi aplicate si comprese reci cu solutie de bicarbonat de sodiu (o lingura la un pahar de apa) sau se poate unge locul cu vaselina, unt ori iaurt. În caz de arsuri grave — cu basici — se va apela la medic. ATENTIE! Eritemul solar poate apare si în cazul mersului prelungit pe drumuri de munte sau de ses aflate în bataia soarelui, mai ales daca aveti mari portiuni de corp descoperite. În asemenea cazuri, pe lînga arsura pielii, poate apare congestia pleurilor si chiar a muschilor. Insolatia — apare dupa expunerea prelungita a corpului descoperit la actiunea razelor solare. Se constata oboseala excesiva, ameteala, încetinirea pulsului, congestia fetei, uneori varsaturi, respiratie zgomotoasa si dureri mari de cap. Suferindul va fi pus la umbra, i se va schimba îmbracamintea, va bea apa rece cu putina sare, i se vor aplica comprese reci pe cap, pe fata si pe piept. Va bea cafea rece tare si neîndulcita. În caz ca bolnavul si-a pierdut cunostinta si nu si-a revenit dupa aplicarea masurilor de mai sus, i se va face respiratie artificiala. I se poate da sa miroase amoniac. Nu i se va da nici o picatura de alcool! Tratamente de ... buzunar Primul sfat, la aceasta tema, este sa nu plecati de acasa în calatorii turistice care va solicita organismul (mers îndelung pe jos, cicloturism, ascensiuni, expunere îndelungata la soare, înot...), daca nu sînteti în perfecta stare de sanatate. Trebuie avut în vedere ca turismul — sub orice forma — poate sa va prilejuiasca unele neplaceri fizice sau chiar accidente. Multe dintre acestea sînt putin grave, dar fac necesar un tratament indicat imediat; altele au nevoie de o interventie rapida de prim ajutor si de prezentarea ne-întîrziata la meidic. Este, deci, necesar sa învatati cum sa stabiliti de ce suferiti, sa stiti cum sa interveniti prompt si eficace si sa discerneti cînd ajutorul medicului este indispensabil. Astfel, daca pentru o simpla indigestie sau o mica arsura, taietura sau rosatura este suficient sa apelati la trusa medicala de voiaj, pentru o fractura sau o intoxicatie cu ciuperci sau alte alimente (peste, oua...), bolnavul va fi transportat imediat la spital. Trusa de prim ajutor — este indispensabila chiar pentru o scurta calatorie de o zi. Ea poate fi individuala sau pentru un grup. Dotarea ei este în functie de durata calatoriei, de locul acesteia îsi de gradul de dificultate (daca, de exemplu, se parcurg etape lungi pe munte, unde lipseste asistenta medicala calificata; daca se cerceteaza mai îndelung o pestera neamenajata etc.). Alegeti din lista urmatoare cele pe care le socotiti necesare fiecarei calatorii: acalor — împotriva febrei; acid lactic — picaturi antidiareice; algocalmin (tablete si fiole) — împotriva durerilor; amoniac (solutie diluata) — împotriva întepaturilor de insecte; apa oxigenata sau perogen (tablete care se dizolva în apa) — pentru dezinfectarea pielii sau gargarism; aspirina — împotriva racelii; atele — pentru fixat membrele luxate sau rupte; bicarbonat de sodiu — pentru indigestie, febra musculara, hiperaciditate gastrica; bromoval — tranchilizant usor în insomnii; codenal — împotriva tusei; cofeina (fiole) — stimulent cardiac; cio-colax (tablete) — purgativ usor; cloramfenicol (antibiotic, tablete) — împotriva infectiilor; comprese sterile — pentru pansamente; emetiral — împotriva vomismentelor; extraveral — tranchilizant usor în insomnii; fese (de doua latimi) — pentru pansamente sau fixat atele; garou — pentru oprit emoragii la brate sau picioare; jecolan (unguent) pentru rani, arsuri, rosaturi; lasonil — pentru entorse, contuzii, hematoame (nu în plagi sîngerînde si infectate); leucoplast — pentru fixat pansamente pe piele; novocaina (fiole) — calmant local; pastile Burow — pentru comprese; picaturi Davila — împotriva crampelor la stomac; piramidon — pentru cefalee, nevralgie, stari febrile, gripa; rinojug (solutie) — pentru rinite acute si cronice; romazulan (solutie) pentru faringite, amigdalite si abcese dentare, sub forma de gargara; intern este indicat în gastrite, colite si tulburari digestive, însotite de balo-nare; romergan pentru migrena, urticarie, stari de soc, gastroenterite; saprosan — pentru enterite, enterocolite, tulburari intestinale; sulfametin — pentru amigdalita, stari gripale; ser aniviperin, care se gaseste numai în zonele populate cu vipere (a nu se uita seringa) — împotriva muscaturilor de vipera; spirt sanitar — dezinfectant; tetraciclina (antibiotic), tablete, pentru amigdalite, faringite, traheite; unguent în plagi, arsuri; tinctura de iod — dezinfectant; ultralan (unguent) pentru arsuri de gradul I, eritem solar, eczema anala; Valeriana — calmant cardiac; vata; vitamina K (fiole) — împotriva hemoragiilor; vitamina PP — pentru eritem solar, degeraturi, infarct renal.
Articol preluat de pe Wikipedia sub copyright CC.
