Problema aceasta este cu siguranta mai importanta si mai dificila decît pare la prima vedere. Mai ales pentru excursiile scurte de l—2 zile — aparent simple — itinerarul trebuie sa fie întocmit cu deosebita grija, în asa fel ca deplasarea sa fie cît mai interesanta, dar sa nu degenereze într-o cursa continua de la un obiectiv la altul. Un oras mare ca, de exemplu, Sibiul, bogat în obiective de interes turistic, nu poate fi vazut în întregime în l—2 zile, pentru ca important este nu „sa fi trecut" doar pe la muzee sau prin cartiere cu cladiri interesante, ci sa te opresti în fata fiecareia, sa afli informatii cu privire la un ansamblu de arhitectura cum este, de pilda, cel din Orasul de Jos sau Piata Unirii, la o anume cladire, de exemplu aceea care a adapostit sediul primariei din 1548 pîna în 1945, ori o alta interesanta atît prin vechime, cît si pentru arhitectura ei cum este casa Haller (Piata Republicii, 10) construita în secolul al XVI-lea, în stilul renasterii, cu elemente gotice; la un monument, opera de arta, parc ori la unele instalatii originale de tehnica populara, dintre cele expuse în cadrul muzeului instalat în parcul Dumbrava (cu frumoasa lui padure de stejari batrîni), sau sa faci o vizita la comorile adapostite în rafturile bibliotecii muzeului Brukenthal, care poseda, printre cele peste 200 000 volume si manuscrise, unele exemplare unice în lume. Apoi, e bine sa notezi, în „jurnalul de calatorie" personal, impresii si informatii, sa faci o fotografie sau o schita ori — eventual — sa realizezi o secventa de film documentar sau sa înregistrezi pe banda magnetica un interviu, o explicatie sau naratiune. Pentru a fi reusita, orice calatorie, orice excursie sau expeditie trebuie gîndita de acasa din timp, sub toate aspectele, iar pe teren sa i se satisfaca valentele. Si — pentru a obtine o cît mai mare eficienta — se începe prin buna întocmire a itinerarului, a stabilirii etapelor sale, potrivit cu obiectivele urmarite, a programului, punctelor de înnoptare etc. Alcatuirea itinerarului se face în functie de mai multi factori: tema, vîrsta excursionistilor, pregatirea lor fizica, anotimp, timpul disponibil, mijloc de transport, modalitati de aprovizionare si cazare, cantitatea bagajelor necesare, posibilitati materiale... Deosebit de toate acestea trebuie avuta în vedere atractivitatea excursiei (frumusetea peisajului, surpriza întîlnirii unor obiective interesante, animale sau plante rare — cum pot fi cele care vietuiesc în parcuri nationale si în rezervatii naturale — comori ale muzeelor, pregatirea unor bucate noi, specifice tipului de excursie sau bucatariei localnicilor — de pilda, preparatele culinare pescaresti din delta etc.). Este indicat ca în cadrul unei excursii, itinerarul sa cuprinda cel putin doua-trei astfel de puncte de atractie. Chiar în timpul calatoriei cu mijloace de transport în comun, cînd aceasta dureaza mai mult de doua ore si trece prin locuri mai putin interesante sau se petrece dupa ce s-a lasat noaptea — este bine sa se prevada organizarea unor jocuri, mici concursuri atractive, auditii muzicale la casetofon etc. Anotimpul este cel care conditioneaza, în primul rînd, multe din elementele de baza ale excursiei. Astfel, nu vom pleca în expeditie iarna la mare sau în Delta, nici pe lungi itinerarii montane. În schimb, acest anotimp este prielnic pentru excursii cu teme citadine: literare, muzeale, la monumente istorice, la obiective industriale etc. Desigur, si muntele este deosebit de frumos si atractiv iarna, prielnic pentru iubitorii de schi si sanius ori pentru alte jocuri pe gheata si zapada — dar numai în preajma cabanelor, pe drumuri bine cunoscute si circulate, în etape scurte si parcurse pe lumina buna si timp favorabil. Iarna se înnopteaza aproape imediat dupa ora 16 — oricînd poate începe o ninsoare abundenta sau un viscol si primejdia întîlnirii cu animale salbatice, în special lupi — nu este exclusa. De exemplu, într-o zi de iarna însorita se poate face o excursie plecînd din Sinaia, în jurul orei 8,30, pîna la Cota l 400 si de acolo la Vîrful cu Dor, urmînd ca înnoptarea sa se faca la cabana sau sa se coboare cu telecabina. Ar fi însa o mare greseala ca în aceeasi zi sa se porneasca, în continuare, spre alte obiective mai îndepartate. În timpul primaverii, desi mai persista unele din conditiile de iarna (în special la munte) si apare pericolul inundatiilor, durata luminoasa a zilei este în crestere ca si temperatura, ceea ce permite organizarea de excursii în zone subalpine si chiar alpine, luînd totusi masuri de prevedere. Aria excursiilor poate fi extinsa în toate localitatile, în paduri, pe cîmpie si la majoritatea monumentelor naturii. Vor fi evitate zonele cu pericol de avalanse sau de inundatii. Vara este anotimpul cel mai prielnic excursiilor în orice zona, de lunga durata, pe teme variate si complexe, bogate în posibilitati de joc si agrement, cu folosirea intensa a înnoptarii în cort, coliba, hamac, si a posibilitatii de a pregati lesne mîncarea cu mijloace proprii. Tema sau obiectivul de baza urmarit, stabilit de acasa, constituie alt criteriu important de alegere a unui itinerar. Astfel, un traseu va fi stabilit pentru a întîlni, sa zicem, unele specii botanice si faunistice specifice zonei geografice a muntilor Neamtului, si alt drum daca este preferata tema unei excursii cu caracter literar „pe urmele lui Hogas, prin Muntii Neamtului". Este evident ca oricare din aceste doua excursii pot fi organizate numai în timpul verii sau al toamnei.
Daca însa tema ar ramîne în cadrul preocuparilor literare, dar ar fi formulata, de pilda: „Scriitori români prin Muntii Neamtului", itinerarul ar putea cuprinde, eventual, zona Tîrgu Neamt (Humulesti) — comuna Vînatori — Piatra Neamt — Bicaz, care este accesibila în oricare anotimp, cu trenul si autobuzul. Alt itinerar literar, lesne accesibil în toate anotimpurile, poate fi: Bucuresti — Tîrgoviste — Cîmpulung — Curtea de Arges — Pitesti — Golesti — Bucuresti. Daca tema aleasa are ca scop cunoasterea de ansamblu a unei zone montane, de pilda masivul Fagaras, itinerarul (de vara) va fi stabilit tinînd seama de timpul disponibil, experienta drumetilor, posibilitati de hrana si de adapostire pentru noapte. Desigur, într-un masiv muntos pot fi stabilite multe trasee diferite, dar tinînd seama întotdeauna de amplasarea cabanelor din zona. În exemplul nostru, unul dintre ele ar avea ca baza cabana Bîlea-lac (2 034 m), de unde s-ar putea merge la Iezerele Doamnei — cascada Bîlea si lacul Capra, drum ce poate fi strabatut, fara mari dificultati, în aproximativ doua ore, dupa care se revine la cabana Bîlea-lac. Iata si un exemplu de traseu montan în Retezat, de parcurs în circuit, cu baza la cabana Pietrele (l 475 m), de unde se pleaca spre Valea Stînisoarei — Saua Retezatului — Poarta Bucurei — Taul Agatat — lacul Bucura si se revine la cabana Pietrele, în timp de aproximativ zece ore, ce cuprinde si scurte popasuri. Fireste ca trebuie ales si drumul necesar din localitatea de domiciliu pîna la cea de acces spre obiectivul montan. În exemplul de mai sus, aceasta fiind Ohaba de sub Piatra si de aici spre cabana prin localitatea Salasu — Nucsoara — Poiana Cîrnic — cabana Pietrele, cu durata de aproximativ sapte ore. Reiese ca trebuie sa se ajunga la Ohaba de sub Piatra numai în cursul diminetii, cel mai tîrziu pîna la ora 11, în timpul verii, sau la ora 9 pentru lunile mai ori septembrie, octombrie, astfel ca drumul sa fie facut în timpul zilei, fara graba, urmînd marcajul. Foarte util este sa fie cunoscute si drumurile forestiere care pot deschide turistilor acces spre multe obiective interesante: chei, rezervatii, pesteri, monumente ale naturii etc. De exemplu: plecînd din Cîmpulung Muscel prin Rucar si Podul Dîmbovitei, un drum de aproximativ 40 km strabate valea rîului Dîmbovita, trecînd prin frumoasele Chei Mici ale Dîmbovitei. Drumul trece pe sub Piatra Craiului, ocoleste vîrful Papusa si merge pîna aproape de Iezer. Din Cheile Mici este accesibila de vizitat Pestera Ursilor. Sau: pe drumul Saua Dichiu — Costila în Bucegi, mergînd la înaltimea de l 650—2 500 m se parcurge tot platoul Bucegi pe ruta: Vîrful cu Dor — Piatra Arsa — Babele — Caraiman — Costila. De aici, în circa o ora se ajunge la Omul. Se va avea grija, la stabilirea itinerarului, ca grupul de excursionisti — chiar daca este alcatuit doar din trei-patru persoane — sa fie cît mai omogen ca vîrsta, posibilitati fizice si preocupari. Astfel, un grup compus din tineri în vîrsta de 18—25 ani se poate deplasa fara probleme într-o excursie de cîteva zile pe munte. Ei pot merge normal, 8—10 ore pe zi, vara, timp de doua-trei zile; dar daca în grup este inclus si un copil sub 13 ani, întregul colectiv va trebui sa-si ajusteze itinerarul, etapele si programul la posibilitatile fizice ale celui mai tînar. În cazul cînd în grup ar fi cooptata o persoana de peste 45 ani, urmarile ar fi asemanatoare. Aceasta nu înseamna însa ca o familie nu poate organiza o excursie împreuna; dimpotriva! — dar cu conditia alegerii unui itinerar potrivit cu posibilitatile celui mai putin rezistent membru al grupului. Ar fi gresit însa daca cineva ar gîndi ca numai muntele, Delta si litoralul marii sau zonele turistice vestite ca nordul Moldovei, Maramuresul, Oasul etc. pot prezenta interes pentru calatorii. Dealurile si chiar cîmpia pot oferi multe surprize si satisfactii celor care merg sa le cerceteze. Baraganul, de pilda, cu toata aparenta sa monotonie, dispune de peisaje încarcate de frumusete si demne de interes. Unele sînt cele legate de reteaua hidrografica: Dunarea, Buzaul si Ialomita; apoi salba de limanuri fluviatile: Jirlau, Amara, Balta Alba, Fundata, Strachina etc. La acestea pot fi adaugate si unele din lacurile sarate, care aduc cîmpiei o nota aparte: Tataru, Batogu, Coltea, Lacul Unturos, apoi Movila Miresii, Ianca, Lacul Sarat si altele — în jurul carora au aparut statiuni balneare. Din primavara pîna toamna tîrziu cîmpia Baraganului constituie o zona de interes turistic, înca putin cercetata de marele public, dar prezenta în operele multor artisti ai cuvîntului: Odobescu, Alecsandri, Sadoveanu, Istrati... Chiar o zona limitata, cum este orasul Braila cu Lacul Sarat din imediata apropiere, Combinatul chimic Chiscani, punctul pescaresc Ghecet si Balta Brailei (în care se poate patrunde pe bratul Vîlciu pîna la Marasu, apoi pîna la cabana Serbanu) ofera o mare bogatie de peisaje geografice, greu de întîlnit în alta parte a tarii. Hartile turistice si materialul documentar va vor ajuta la alegerea traseelor si la întocmirea programelor potrivit cu dorintele, interesele si posibilitatile ce le aveti, cu temele care va intereseaza. Tinerilor le recomandam sa-si alcatuiasca un program turistic de perspectiva, pe 4—5 ani, în care sa prevada excursii capabile sa le permita, treptat, cunoasterea tuturor regiunilor interesante ale tarii, pe itinerarii cît mai diverse si folosind mijloace de transport diferite: bicicleta, motoreta, trenul, autobuzul, vaporul, barca si — la toate acestea, trebuie adaugate cît mai numeroase etape de mers cu piciorul fiindca, dupa cum spunea pasionatul calator-drumet Calistrat Hogas: „orice calatorie, afara de cea pe jos, e dupa mine o calatorie pe picioare straine; a avea la îndemîna cupeaua unui tren, roatele unei trasuri sau picioarele unui cal, în-samna a merge sezînd si a vedea numai ceea ce ti se da, nu însa si tot ce ai voi". La dispozitia calatorului, mai ales a celui tînar, stau diferite tipuri de excursii, care pot fi clasificate fie în functie de specific geografic, anotimp, mijloc de transport, durata etc. Dintre acestea, pot fi luate ca exemplu, mai întîi, excursiile cu tema, care sînt cele ce raspund în mai mare masura unei eficiente sporite a calatoriei, atît din punct de vedere al dozarii efortului fizic, cît si al cîstigului instructiv-educativ. Astfel pot fi organizate excursii atît în grupuri mici, cît si de catre echipaje scolare pentru care VA RECOMANDAM: • obiective industriale — fie luate în mod global, dintr-o anumita zona sau localitate, cum ar putea fi „Pe Valea Jiului" sau „În cetatea industriala a Hunedoarei", fie selectînd pe cele dintr-o anumita ramura, de exemplu cea a industriei petrochimice, incluse într-o tema ca ,Metamorfozele aurului negru: Momesti — Borzesti — Ploiesti — PHesti"; • obiective agroindustriale — cum poate fi vizitarea unui I.A.S. din Baragan sau a unei cooperative agricole de productie dintr-o zona de deal, cu specific pomicol-viticol; • o tema literara — de pilda „Literatura româna veche"; sau consacrata vietii unui scriitor „G. Bacovia la Bacau si în Bucuresti", ori avînd ca obiectiv un muzeu memorial: „Arghezi la Martisor", în fine printr-un subiect capabil sa cuprinda aria unei întregi mari localitati: „lasii marilor iubiri si al prieteniilor fecunde", sub un moto, ca cel desprins din scrierile lui Geo Bogza, care defineste lasul ca fiind „locul ideal unde fiecare ar vrea sa-si petreaca viata ca nacaieri aiurea". „Acasa la ...", ori „Pe urmele lui..." pot constitui, de asemenea, teme de evocare a unei personalitati a literaturii, culturii sau stiintei românesti, ori a zonei unde se petrece actiunea unei scrieri literare, de pilda cea a romanului ION, despre care însusi Liviu Rebreanu spune (Marturisiri, 1932): „Actiunea se petrece în satul Prislop de lînga Nasaud; în roman, Pripasul. Armadia e numele gasit orasului Nasaud ..." • o tema muzeala — este indicata atît pentru o calatorie într-o localitate unde se gaseste fie un muzeu important ca amploare, de pilda Muzeul Banatului din Timisoara, fie un colier de muzee interesante, ca la Cluj-Napoca, Iasi, Ploiesti, Sibiu etc., ori la unele muzee cu profil unic în tara (si rare chiar peste hotare), cum este Muzeul aurului de la Brad, jud. Hunedoara. Vizitarea muzeelor se mai poate face si pe o tema mixta, de exemplu biografica si de arta, ca „Brancusi la Hobita, Tîrgu Jiu si în Bucuresti" ori „Drumul lui N. Grigorescu în pictura la Agapia, Cîmpina (muzeu memorial), Iasi (Muzeul de arta), Sibiu (Muzeul Brukenthal) si Bucuresti (Muzeul de arta al R.S.R. si Muzeul colectiilor de arta); • monumentele naturii — constituie, desigur, un subiect de exceptional interes. Ele pot fi vizitate fie global — toate care se afla pe o anume arie geografica —, fie pe specific: geologice, botanice etc. De exemplu, într-o excursie de trei zile pot fi vizitati vulcanii noroiosi din zona Berea, jud. Buzau si focul viu de la Andreiasu, jud. Vrancea; • gradini botanice si parcuri dendrologice — tema ce poate prilejui itinerarii interesante, prin variate regiuni ale tarii. Pot fi vizitate gradinile botanice din Cluj-Napoca si Bucuresti, apoi parcurile dendrologice: Mirmesti-Muscel, cu Suprafata de 05 ha, Dofteana, jud. Bacau, 24,10 ha, renumit pentru colectia de specii exotice, mai ales rasinoase; Arcalia, jud. Bistrita-Nasâud, 15,94 ha, vechi de peste 150 ani; Arboretumul de la Simeria, jud. Hunedoara, 78 ha, creat la începutul secolului al XVIII-lea, unde pot fi întîlniti cei mai batrîni salcîmi din tara si specia exotica Magnolia macrophila, cu frunze ce ajung la 60 cm lungime, unica în tara; Valeni, jud. Neamt, 3 ha, cu peste 100 specii; Bazos, jud. Timis, 60,4 ha, care adaposteste peste 400 specii de arbori si arbusti exotici proveniti din cinci continente etc.; • „lumea întunericului" — adica vizitarea unor pesteri ofera tinerilor o tema de mare atractivitate. Se poate începe cu cele amenajate în mod special pentru turism, cum sînt Pestera Muierii sau Scarisoara, ori unele usor accesibile, cum sînt Cetateaua Mare si Cetateaua Mica din Cheile Turzii, pentru a continua cu, sa zicem, Pestera Meziad (4 750 m dezvoltare totala) si a cerceta neaparat uluitorul fenomen carstic care-l constituie Cetatile Ponorului; • „mistere în piatra" — poate fi tema unei excursii facuta la unele din acele ciudate „sculpturi" enigmatice, care pot fi întîlnite în diverse colturi ale tarii. Dintre acestea amintim în muntii Bucegi vîrful Omul (2 507 m), care în luna noiembrie, la apusul soarelui, lasa o umbra cu imaginea clara a unui corp omenesc; Babele „asemenea unor momîi puse înadins sa pazeasca singuratatea bîntuita de viscole" (S. Mehedinti); Sfinxul Bucegilor, asemanator cu un imens cap de om, cu orbitele goale, care privesc spre vîrful Omul. Observat de aproape, se descopera blocurile de culori diferite din care este format; apoi se mai gasesc alti sfincsi: în Banat, pe partea stînga a rîului Cerna; cel de la Meziad, la pestera cu acelasi nume; cel de la Stanilesti, în muntele Cozia etc.; • alte teme, indicate mai ales pentru organizarea unor cercetari de nivel scolar, sînt propuse, în paginile care urmeaza, la titlul „expeditia scolara". Mijlocul de transport determina în mod hotarîtor stabilirea unui itinerar. Pentru calatorii la distante mai mari se recomanda folosirea mijloacelor de transport în comun, în primul rînd trenul, apoi autobuzele si vapoarele.. Acestea asigura deplasari suficient de rapide, economice, si permit transportarea lesnicioasa a întregului echipament necesar (inclusiv corturi, saltele, schiuri. ..). Prin folosirea lor combinata (tren-autobuz, tren-vapor, autobuz-vapor) se poate realiza apropierea de orice obiectiv turistic din tara, urmînd ca sectiunile cele mai interesante din traseu sa fie parcurse cu piciorul (sau cu bicicleta adusa, de asemenea, cu trenul). Cu titlul de exemplu, în tabelul de mai jos sînt prezentate zece trasee posibile. Ele sînt alcatuite astfel încît sa cuprinda toate regiunile tarii. Unele sectiuni din itinerariile nr. 6, 7 si 9 trebuie sa fie parcurse cu autobuzul, pe trasee normale ale I.T.A., iar itinerarul 10 include strabaterea pe jos a distantei întorsura Buzaului — Mîneciu, pe un drum de munte: pasul Bratocea — cabana Babarunca — cabana Ciucas — cabana Muntele Rosu-Cheia.
VA RECOMANDAM
Traseul obiective generale lungimea în km 1. Bucuresti — Galati — Iasi — Suceava — Baia Mare — Satu Mare — Oradea — Timisoara — Drobeta Tr. Severin — Rosiori — Bucuresti. circuitul general al României 1855 2. Timisoara — Arad — Sibiu — Brasov — Ploiesti — Bucuresti — Mangalia si retur prin Craiova. Carpatii Meridionali — Valea Prahovei — litoralul — Capitala si Oltenia. 1690 3. Craiova — Caransebes — Timisoara — Arad — Ilia — Hunedoara — Simeria — Petrosani — Craiova. Oltenia — Banatul — Valea Jiului 886 4. Brasov — Ciceu — Deda — Dej — Cluj-Napoca — Teius — Sighisoara — Brasov. Podisul Transilvaniei 807 5. Bucuresti — Pitesti — Piatra Olt — Podul Olt — Sibiu — Brasov — Bucuresti. Valea Prahovei si Valea Oltului 708 6. Iasi — Suceava — Vatra Dornei — Bicaz — Tecuci — Iasi. Moldova de nord — Tara Dornelor — Valea Bistritei 677 7. Oradea — Cluj-Napoca — Turda — Abrud — Zlatna — Alba Iulia — Simeria — Arad — Oradea. În jurul Muntilor Apuseni 677 8. Bucuresti — Brasov — Ciceu — Adjud — Buzau [ — Ploiesti — Bucuresti. Valea Prahovei si Valea Trotusului 664 9. Cluj-Napoca — Salva — Vatra Dornei — Borsa — Sighetu Marmatiei — Bixad — Satu Mare — Oradea — Cluj-Napoca. Tinuturile Dornelor si Maramuresului, cîmpia Crisurilor 635 10. Ploiesti — Brasov — întorsura Buzaului — Mîneciu — Ploiesti. Valea Prahovei — Tara Bîrsei — Carpatii de curbura 194
Pentru deplasarile turistice cu trenul sînt indicate mai ales biletele de calatorie în circuit, cu însemnate avantaje în ceea ce priveste costul transportului si posibilitatile de întrerupere repetata a voiajului. IMPORTANT: în timpul excursiilor nu va grabiti! Daca, de pilda, v-ati decis sa vizitati Maramuresul, începînd de la Baia Mare, resedinta judetului, si plecati din Bucuresti., nu calatoriti cu avionul, nici cu un tren rapid; preferati un personal (cel putin pîna la Toplita) si faceti drumul în cîteva etape. Vizitati neaparat Brasovul (cu Poiana Brasov) si, eventual, Baile Tusnad si Borsecul (întrerupînd la Toplita). La înapoiere, calatoriti prin Dej — Apahida — Blaj — Medias — Sighisoara. Faceti escale de cel putin cîteva ore în ultimele trei localitati. De la Sighisoara pîna la Bucuresti puteti lua un tren accelerat, deoarece veti trece prin locuri parcurse (în cea mai mare parte) la ducere. Cititi un ghid turistic pentru a va convinge cîte obiective de interes deosebit, de o mare varietate si frumusete va asteapta în locurile propuse pentru întreruperea calatoriei cu trenul. Chiar daca în unele locuri ati mai fost în urma cu mai mult de 4—5 ani, nu pregetati sa le vizitati din nou: veti gasi, de regula, multe noutati sau veti descoperi aspecte care v-au scapat la prima întîlnire. Pentru excursiile întreprinse cu vaporul, în special vara si toamna, amintim ca Dunarea este navigabila în tara noastra pe tot parcursul ei (l 075 km). Ea ofera, deci, un prilej minunat pentru excursii odihnitoare, dar capabile sa trezeasca emotii deosebite fata de traseele parcurse pe uscat, atît prin unghiul diferit din care este admirat peisajul, cît si prin momente specifice: apropierea de insule, întîlnirea cu alte ambarcatiuni, consumarea unor bucate cu specific pescaresc etc. Poate fi ales fie traseul complet, de la Bazias pîna la Sulina (de strabatut în etape., cu vizitarea unor obiective turistice — monumente ale naturii, orase — din apropierea porturilor), fie secvente.. ca: Orsova — Moldova Noua; Drobeta Tr. Severin — Turnu Magurele; Zimnicea — Giurgiu; Oltenita — Calarasi; Braila — Galati; Galati — Sulina; Tulcea — Sfîntu Gheorghe etc. Pe timp de vara, zilnic pornesc din Galati si Tulcea, pe cele doua brate ale Dunarii — Sulina si Sfîntu Gheorghe — atît vapoare clasice (care pot transporta si un bagaj numeros) cît si nave rapide. Ele fac legatura cu cele mai importante asezari din Delta: Maliuc, Mila 23„ Ilganii de Sus si de Jos, Murighiol, Sfîntu Gheorghe, orasul Sulina. În sfîrsit, nici un itinerar nu poate fi definitivat mai înainte de a folosi cît mai cu atentie ...
pagina preluata de pe Wikimanuale sub licenta GNU pentru documentatie libera
