Starea vremii - Travelers-way.com

Buna desfasurare a unei excursii depinde si de starea vremii. Ceata, lipsa de vizibilitate, frigul excesiv, vîntul puternic, ploaia îndelungata sau abundenta pot face temporar imposibila continuarea excursiei. Iarna, ninsoarea bogata sau viscolul pot crea situatii primejdioase. Iata suficiente motive ca în orice deplasare turistica, mai ales pe trasee montane sau în afara localitatilor, sa se depuna eforturile necesare pentru cunoasterea si aprecierea din vreme a fenomenelor meteorologice, în vederea stabilirii timpului probabil. Acesta poate fi dedus, cu aproximatie, tinînd seama de urmatorii factori: — forma si activitatea norilor; — directia vîntului; — presiunea atmosferica; — temperatura aerului; — comportarea animalelor si plantelor; — informatii culese de la localnici. Desigur, nu se dobîndesc toate cunostintele meteorologice necesare excursionistului de la primele încercari, dar manifestînd o preocupare constanta pentru aceasta „specialitate" a calatoriilor, observînd cu atentie natura si mai ales învatînd sa corelati între ele diferitele fenomene, veti reusi, treptat, sa prevedeti cu suficienta exactitate starea timpului local pentru urmatoarele 24 de ore. Printre instrumentele care dau indicatii în aceasta problema se numara, în primul rînd, barometrul si termometrul, dar se cere o „stiinta" a citirii si interpretarii observatiilor în functie de locul unde sînt instalate instrumentele. Astfel, barometrul nu indica presiunea atmosferica exacta, dupa indicatiile cadranului sau (ploaie, variabil, frumos etc.) decît la ses. Cu cît creste altitudinea se schimba si presiunea atmosferica normala. De exemplu, la o altitudine de: — l 000 m pres. atm. normala este de 674 mm; — 1500 m „ „ „ „ „ 634 mm; — 2 000 m „ „ „ „ „ 596 mm; — 2 500 m „ ,, „ „ „ 559 mm. O crestere a presiunii atmosferice peste normele locului indica, în general, ca vremea va fi buna. Scaderea rapida a presiunii atmosferice prevesteste o apropiata stricare a vremii, iar o scadere treptata poate fi interpretata ca o alterare a timpului dupa 12—24 ore.

Daca presiunea se mentine constanta, înseamna ca starea vremii ramîne neschimbata (buna sau rea). Indicatiile barometrului trebuie sa fie însa neaparat corelate cu temperatura aerului. Dar si aceasta variaza în functie de altitudine. Se va tine deci seama de faptul ca la fiecare crestere cu o suta de metri a altitudinii, temperatura scade în medie cu 4/10 grade. Astfel se poate aprecia la ce temperatura se va afla excursionistul la obiectivul unei ascensiuni, în functie de temperatura si altitudinea punctului de plecare. De exemplu, daca se pleaca din Sinaia la 20°C si 800 m altitudine, la 2 000 m, temperatura, masurata la umbra, va fi de aproximativ 15—16°C. Si aparatele de radio pot furniza unele indicatii ale modificarii starii atmosferice. Daca buna auditie este îngreunata de receptionarea asa-numitilor paraziti atmosferici, înseamna ca în aer sînt descarcari electrice si ca se apropie ploaie, ninsoare sau furtuna. Se va avea grija însa de a nu confunda aceste pîrîituri cu cele produse de parazitii industriali: motoare sau generatoare electrice (mai ales la locomotivele electrice sau cu motor Diesel), linii electrice de înalta tensiune, ori chiar functionarea unui aspirator de praf la cabana. Indicatiile instrumentelor si aparatelor vor fi corelate cu observatii asupra fenomenelor naturale. Puteti aprecia ca va fi vreme buna, daca: — presiunea atmosferica se mentine constanta pe vreme deja frumoasa sau daca creste încet si continuu; — temperatura este calda în timpul zilei si se raceste treptat noaptea. Atentie însa: noaptea aerul este mai cald pe coastele dealurilor decît în vai; — norii sînt de tip cumulus, în forma de gramezi izolate, ca niste baloturi, care apar în cursul zilei si dispar seara; — vîntul adie usor dimineata pe cer senin si aer racoros, fara o directie precisa. Pe timp frumos vîntul bate moderat, dinspre nord; — soarele apune pe cer albastru, senin si trandafiriu; — luna straluceste viu, pe cer senin; — roua sau bruma s-a format în timpul noptii; — fumul se ridica vertical spre cer.

Comportamentul insectelor sau pasarilor: Vremea este buna daca: rîndunelele zboara în înaltul cerului, privighetoarea cînta noaptea, pescarusii si bîtlanii zboara mai la înaltime ca de obicei, tîntarii zboara în roiuri compacte, mustele zboara grupate în roiuri mici care se învîrtesc, sopîrlele ies sa se încalzeasca la soare. Vremea se anunta, de asemenea, buna daca: scînteiutele de munte (Anagallis arvensis) — o specie de anemone cu flori albe, roz sau albastrii — cu corolele larg deschise, stralucesc în zonele umbrite ale poienilor; floarea sîngelui (Nigritella nigra) cu corola purpurie întunecata îsi tine florile larg deschise si raspîndeste o aroma de vanilie. Se apropie vreme rea, daca: — presiunea atmosferica scade brusc sau treptat. Daca scaderea continua încet e semn de vreme rea îndelungata; — temperatura nu se schimba în decurs de 24 ore nici noaptea; — norii sînt de tipul cirrostratus — ca un voal formînd în jurul soarelui un cerc (halou), anunta ploaie în mai putin de 24 ore; norii de tipul cumulonimbus incus (în forma de nicovala) prevestesc ploaie si furtuna; norii altocumulus lenticularis, de culoare alba, la 3—4 km înaltime anunta o ploaie repede si rece, de durata, în mai putin de 24 ore. Cînd apar nori cenusii care acopera cerul, iar dedesubtul lor trec în directie contrara vîntului nori mici negriciosi, ploaia este foarte aproape. Vremea se strica repede si în cazul cînd norii vin dintr-o directie opusa vîntului care bate la sol. Va ploua a doua zi daca seara norii urca repede spre creste; — vîntul înceteaza complet putin înainte de furtuna; apoi reîncepe puternic împreuna cu ploaia. Cînd în diminetile de vara cerul e senin si aerul cald, iar vîntul nu adie e semn de furtuna, dupa-amiaza, iar iarna indica formarea cetii seara. Daca pe vreme ploioasa ori cu ninsoare vîntul bate dinspre sud, timpul nu se va schimba l—2 zile. Cînd vîntul de nord-est îsi mareste puterea, suflînd violent pe coama muntelui, în ziua urmatoare va fi ploaie (vara), iar viscol (iarna); — soarele apune într-o culoare visinie sau e înconjurat de un halou luminos. Zorile sînt de culoare rosie-purpurie. Daca la rasaritul soarelui cerul este violaceu, va ploua curînd. Va fi vînt daca soarele apune într-o culoare galben deschis; — luna este înconjurata de un halou sau o coroana, ori este traversata la orizont de fîsii de nori. Daca nu cade roua sau nu se lasa ceata în vai sau daca ceata din timpul noptii nu dispare diminineata. Daca fumul se lasa la suprafata pamîntului: Comportamentul insectelor, pasarilor si animalelor: Vremea va fi rea daca: vacile se strîng unele lînga altele, rîndunelele zboara aproape de suprafata pamîntului, pasarelele nu mai cînta, albinele se refugiaza ziua în stupi, gainile se scalda insistent în praf, porumbeii se întorc în porumbar înainte de vreme, pestii sar peste suprafata apei, corbii se rotesc în stol si croncanesc des, cîinii ciobanesti lasa turma si pleaca la stîna, furnicile se retrag în musuroaie, broastele ies la mal si oracaie puternic, mistretii, cerbii si caprioarele, caprele negre coboara si se afunda în padure, vulturii coboara sagetînd aerul si-si cauta adapost în cuiburile lor de pe stînci; Vremea se anunta, de asemenea, rea daca: scînteiutele de munte (Anagallis arvensis) îsi strîng corolele si se ghemuiesc; floarea sîngelui (Nigritella nigra) se zgribuleste luînd forma unui stiulete si-i dispare mirosul ca de vanilie, trifoiul (trifolium) îsi înalta tulpina.


pagina preluata de pe Wikimanuale sub licenta GNU pentru documentatie libera

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------