Etna, vulcanul activ cu cea mai lunga perioada de activitate : peste 6 000 de ani. Este situat în NE insulei italiene Sicilia, dominând str. Messina care desparte insula amintita de Peninsula Italica. Are alt. max. de 3 340 m, fiind astfel cel mai înalt vulcan european. Înaltimea sa variaza, modificându-se aproape dupa fiecare eruptie : 3 313 m în 1861, 3 285 m în 1900, 3 263 m în 1950 etc. Se prezinta sub forma unui con trunchiat, având o adâncitura (Valle del Bove), lata de cca 5 km si adânca de 600-1 200 m, pe versantul estic. Ocupa o suprafata de 1 300 km2 si are o circumferinta la baza de 150 km. În afara de craterul principal, care are diametrul de 400 m, E. are cca 200 de conuri parazitare, multe din ele depasind înaltimea de 900 m, care s-au format prin izbucnirea lavei prin fisurile laterale ale conului principal. Pîna în prezent sînt cunoscute 136 de eruptii ale E., în cea mai mare parte în era noastra (16 în sec. XVIII, 19 în sec. XIX s.a.); ultima sa eruptie a avut loc în anul 1977. Cele mai puternice eruptii ale E. au avut loc în anii 475 î.e.n. (memtionata de poetul grec Pindar), 396 î.e.n (a împiedicat armata catragineza condusa de Himilco sa ajunga în orasul Catania, de la poalele vulcanului), 1381 (curgerile de lava au ajuns pîna în Marea Ionica = Mar Ionio), 1669 (s-au format vîrturile Monti Rossi), 1928, 1950 (noiembrie) - 1951 (octombrie), cea mai violenta din ultimii 200 de ani, 1956 (a înaltat conul principal cu 32 m). La altitudinea de 2 915 m se afla Torre del Filosofo, ruina romana care aminteste de ascensionarea Hadrian, iar la 2 943 m o statie de observatie vulcanologica. Altitudinal se disting trei regiuni : cea mai joasa (regione coltivata), pîna la 1 000 - 1 200 m alt., cu soluri foarte fertile, este dens populata si acoperita de culturi (pomicultura, viticultura s.a.); urmeaza regione boscosa, împadurita (castan, fag, pin s.a.) si apoi, regiunea dinspre vîrf (regione deseerta), care are un aspect dezolant, cu curgeri de lava, cenusa vulcanica si, în general, fara vegetatie; o buna parte din an aceasta ultima zona este acoperita de zapada.
Romanii considerau craterul vulcanului E. drept hornul atelierelor subterane ale zeului Vulcan (indentificat în mitologia greaca cu Hefaistos), cel care facea fulgerele pentru Jupiter si realiza lucruri minunate ca platosa lui Herakles si scutul lui Ahile ! În jurul anului 430 î.e.n.(dupa alte surse 424 î.e.n.) s-a aruncat în craterul sau, ca jertfa pentru zei, filozoful si poetul grec Empedocle.