Model sistemic de valorificare a potentialului turistic al Dunarii in sectorul romanesc Datorita insemnatatii mari pe care Dunarea o prezinta pentru România, fiind considerata o adevarata “diagonala albastra a Europei”,ce ne tine în contact cu Europa si Orientul si ne pune în legatura cu diverse civilizatii si conform traditiei europene, in care interesele economice si comerciale au fost corelate cu interesele turistice, valorificand diversitatea conditiilor naturale, consider oportuna o valorificare a potentialului turistic al Dunarii, începând cu aspecte ce tin atat de varietatea frumusetilor naturale, care se succed de la peisajul muntilor înalti, pâna la peisajul Deltei, cât si numeroaselor monumente de arta si arhitectura, traditii culinare si obiceiuri din cadrul asezarile riverane Modelul de fata, este un model sistemic , ce acorda o atentie deosebita interactiunii elementelor de potential turistic, modului in care aceste elemente interfereaza in cadrul sistemului preponderent prin relatii paralele, anumite aspecte evidentiindu-se insa prin relatii retroactive multiple.
Pentru modelizarea acestui sistem complex, a fost necesara o structurare si o schematizare a realitatii dintre diversele componente, astfel incat modelul incearca sa scoata in evidenta particularitatile potentialului turistic al Dunarii, paleta larga de resurse naturale si culturale prezente in aceasta zona, caracteristicile si avantajele potentialului economic si mai ales discontinuitatile de la nivelul acestuia cu problemele legate de amenajarea teritoriului (structuri turistice, infrastructura) în vederea îmbunatatirii si diversificarii ofertei turistice pe sectorul românesc al Dunarii, in coformitate cu principiile de dezvoltare durabila.nu Unul dintre elementele definitorii in cadrul acestui model sistemic il reprezinta potentialul natural.
Datorita numarului mare de resurse naturale, prezente in sectorul romanesc al Dunarii, am recurs la o impartire a potentialului natural pe cele 4 sectoare(respectiv Bazias-Portile de Fier II, Portile de Fier II-Calarasi, Calarasi-Tulcea, Tulcea- Marea Neagra), putand fi evaluate pentru fiecare sector in parte principalele forme de turism practicabile, sau care se pot dezvolta, evident, pe fondul unei infrastructuri adecvate(ex : tur de afaceri, tur stiintific) Asadar prin prezenta muntilor Banatului in sectorul Bazias-Portile de FierII se identifica o paleta larga de aspecte peisagistice montane, in special in jud Caras-Severin, cu relief carstic (chei, pesteri, cascade, izbucuri, etc), domeniu schiabil in Semenic, lacuri glaciare, nenumarate puncte de belvedere, ape minerale la Baile Herculane, fond cinegetic in zonele forestiere si piscicol de Dunare sau din apele de munte, Parcuri Nationale si alte arii protejate. Toate acestea putand fi valorificate prin forme de turism turism balnear, croaziere pe Dunare, turism de odihna si recreere, fiind necesare amenajari turistice indeosebi destinate sporturilor nautice, pescuitului sportiv, speoturismului si turismului montan în zonele limitrofe. Cel de al doilea sector strabate zona de câmpie, fiind un traseu relativ monoton, amenajarile turistice urmând a fi punctuale, concentrându-se în principalele porturi si centre turistice existente. Accentul trebuind pus in principal pe valorificarea fluviului, si anume, prin sporturi nautice, pescuit sportiv si croaziere pe Dunare. Sectorul Calarasi-Tulcea se bucura de resurse turistice variate, nu de complexitatea celor prezente în zona defileului Dunarii, dar suficient de interesante pentru a permite amenajari turistice atractive.
Formele de turism generate de aceste resurse sunt in principal sporturile nautice, pescuitul sportiv, croaziere pe Dunare si pe canalul Dunare - Marea Neagra. Ultimul sector se bucura de atractivitatea Deltei care ofera in plus fata de celelalte sectoare posibilitatea practicarii unui turism stiintific, avand in vedere importanta internationala a acestei Rezervatii. De asemenea, se poate avea în vedere dezvoltarea turismului afaceri prin congrese si reuniuni atat in Delta cat si in Braila, Galati si Tulcea. Un aspect pozitiv relationat de potentialul natural este reprezentat de diferite Programe cu care au drept scop actvitati ecologice si de conservare a biodiversitatii, dar care intr-o anumita masura isi dovedesc caracterul constrangator prin diverse restrictii referitor la anumite zone protejate. Potentialul cultural reprezinta cel de al doilea element cheie al modelului, putandu-se valorifica prin turism de tip itinerant cu valente culturale de la vestigiile arheologice, monumente istorice, de arta, de factura religioasa, pana la obiceiuri si romanesti si bucataria traditionala in asezarile riverane. O alta forma de turism ce se poate valorifica si este apreciata in special de turistii straini o reprezinta agroturismul. In afara celor doua componente amintite se incadreaza potentialul economic care departe de a fi mai putin important are rol esential in dinamizarea sau dimpotriva declinul activitatilor turistice. Unul din elementele potentialului economic este repezentat de navigatie a carui principal aspect pozitiv il reprezinta statutul de "coridor economic" între Europa si Asia spre care tinde sectorul dunarean românesc, printr-o cooperare transfrontaliera si regionala, acesta creeand premise favorabile si oportunitati investitionale pentru stimularea si dezvoltarea economica si implicit dezvoltare a activitatii de turism. Este in stransa legatura cu turismul de practicare a sporturilor nautice, dar si cel de croaziera, pentru acesta din urma fiind necesare mijloace de transport naval adecvate traseului: nave oceanice, motonave fluviale, hidrobuze, barci, salupe, iahturi. Navigatia pe Dunare prezinta insa si o serie de inconveniente ca de exemplu poluarea accidentala ce poate avea repercursiuni nu doar asupra calitatii apei ci si asupra biodiversitatii anumitor areale, reducand implicit potentialul turistic in acele zone. Un alt dezavantaj prezentat de navigatie se refera la modificarile morfologice pe care le produce asupra albiei, in timp putandu-se creea dezechilibre in natura. Cel mai important aspect negativ este reprezentat insa de compromiterea aspectului turistic datorita inesteticii mijloacelor de transport naval comerciale.
